La reuniunea din 9-11 iulie participă primordial reprezentanții celor 32 de state membre, dar și Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Kazakhstan și alte state care au o relație cu NATO prin intermediul Parteneriatului pentru Pace. Printre ele se numără și Republica Moldova, țară neutră prin constituție, reprezentată de ministrul afacerilor externe, Mihail Popșoi.
O premieră este participarea pentru prima dată a Suediei, în calitate de stat membru, după ce aderarea i-a fost întârziată de opoziția Turciei. Totodată, pentru prima dată la acest eveniment participă și Armenia, stat care după căderea Uniunii Sovietice a fost unul din principalii aliați ai Rusiei în Caucazul de Sud.
Reuniunea de la Washington vine să transmită - cum observă cam toți comentatorii presei internaționale - un mesaj de unitate în adresa președintelui rus, Vladimir Putin și a altor potențiali adversari. Aliații ar urma să arate că la mai bine de doi ani de război în Ucraina, NATO este un grup de state democratice încă mai mare și mai puternic, dedicat ca niciodată să respingă agresiunea, potrivit New York Times.
Un șef nou și discuții despre Ucraina
La summitul din 9-11 iulie va avea loc și confirmarea noului secretar general al NATO, care îl va succeda pe norvegianul Jens Stoltenberg, aflat în funcție de peste un deceniu. El va fi urmat de fostul premier al Olandei, Mark Rutte, confirmat în post de ambasadorii țărilor membre la 26 iunie.
Totodată, întâlnirile liderilor celor 32 de țări membre ale Alianței Nord-Atlantice se vor axa și pe alte câteva subiecte majore, cum relatează Europa Liberă România: sprijinul acordat Ucrainei pentru a se apăra împotriva Rusiei; pregătirea Alianței în cazul unui potențial atac; provocările Chinei în regiunea Oceanului Pacific și relația cu aliații din această zonă a lumii.
În ziua de dinaintea summitului, Rusia și-a continuat atacurile asupra Ucrainei. În urma acestor bombardamente a fost afectat grav și un spital de copii din Kiev, lovit de o rachetă a armatei ruse. Atacul a fost condamnat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg și de alți lideri ai Alianței.
- Te-ar putea interesa și: Cel puțin 20 de morți în atacuri rusești luni, în orașe ucrainene
În aceste condiții, oficialii NATO urmează să discute modul în care vor fi acordate noi fonduri Ucrainei și să asigure dezvoltarea armatei și industriei militare. Un subiect sensibil pe agenda reuniunii este cel ce vizează aderarea Kievului la NATO, care provoacă în continuare disensiuni în rândurile aliaților.
O altă temă care va fi discutată de aliați este și persectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, în urma alegerilor prezidențiale din acest an.
Moldova, prezentă la summitul aniversar
La Washington a mers și ministrul moldovean al afacerilor externe, Mihail Popșoi, care va participa în primul rând la ceremoniile dedicate celei de-a 75-a aniversări de la crearea Alianței Nor-Atlantice.
Șeful diplomației de la Chișinău va ține un discurs în cadrul forumului „Parteneriatele NATO” și va avea întrevederi cu omologi și oficiali din țările membre ale alianței și țările partenere.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, vicepremierul va reitera interesul național al Republicii Moldova pentru consolidarea „parteneriatului tradițional și credibil cu Alianța Nord-Atlantică”.
Un recent sondaj al Institutului Republican Internațional (IRI) în Moldova, arată că circa 69% dintre moldoveni consideră că neutralitatea garantează securitatea țării, în timp ce NATO, sub acest aspect, se plasează pe locul cinci – după Rusia – cu 17% dintre opțiuni. Sondajul IRI mai arată că dacă s-ar organiza un referendum pe tema aderării R. Moldova la NATO – 27 la sută ar vota „pentru”, iar 55% nu ar susține această opțiune.
Într-o intervenție televizată, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a spus că la summitul aniversar se va discuta și despre sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, despre care a spus că „este sub un asalt extrem de vicios de natură hibridă din partea Federației Ruse”.
O relație ce irită Moscova
În 2024, Republica Moldova marchează 30 de ani de la stabilirea Parteneriatului pentru Pace cu Alianța Nord-Atlantică și 10 ani de la lansarea participării în operațiunea de menținere a păcii KFOR din Kosovo.
Relațiile dintre Chișinău și NATO au început în 1992, când R. Moldova a aderat la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică. Doi ani mai târziu, în timpul guvernării agrariene de orientare pro-rusă, la 16 martie 1994, țara a devenit parte a programului Parteneriat pentru Pace, o formulă de cooperare bilaterală, axată pe sprijinirea reformelor în domeniul militar.
Cooperarea s-a dezvoltat și în anii guvernării comuniste, când în 2006, Republica Moldova a convenit asupra primului său plan individual de acțiune de doi ani pentru parteneriat, actualizat pe parcursul următorilor ani. 11 ani mai târziu, în 2017, la solicitarea autorităților de la Chișinău, a fost înființat un birou civil de legătură NATO pentru a promova „cooperarea practică” și a facilita sprijinul pentru programele de reformă.
Această relație a R. Moldova cu NATO a fost criticată în repetate rânduri de Rusia, care a promovat ideea că prin asemenea acțiuni, Chișinăul ar renunța la independență. Analistul Nicolae Negru a declarat Europei Libere că asemeena narative au ca scop să inoculeze anxietate în societate, inclusiv prin tema „anexării” R. Moldova la România.
„Ceea ce vedem că face Moscova e că ea leagă cumva integrarea europeană cu anumite sperietori, că Republica Moldova își pierde suveranitatea și independența, statalitatea, că va fi „subjugată” de NATO sau se va pomeni în componența României”, a spus Nicolae Negru.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
