Din această perspectivă, aliaților din NATO le este indiferent dacă alegerile vor fi câștigate de Trump sau de Biden, câtă vreme tratatul e menținut.
Tratatul nuclear START, care limitează numărul de focoase nucleare și care permitea inspecții reciproce, a fost semnat în 2010. El va expira în februarie 2021, în cazul în care cele două părți nu decid în mod explicit să oprească prelungirea lui automată cu încă cinci ani.
Până acum, o oarecare confuzie a plutit în jurul prelungirii tratatului START, deoarece Trump cere ca el să includă și China.
China, însă, al cărei arsenal nuclear este relativ redus comparat cu cel al Rusiei sau SUA, a tot repetat că nu este interesată de tratat, iar asta deja înainte de tensiunile actuale legate de coronavirus, care ar putea duce la un nou ”război rece” între Pekin și Washington.
Până acum, Putin a dat de înțeles că este de acord cu prelungirea acordului nuclear START, dar asta era înainte ca SUA să se retragă, în primăvară, dintr-un alt acord, cel numit „Cer Deschis”. Recent, Putin a anunțat chiar că găsește „inacceptabile” unele din condițiile prelungirii tratatului START, dar asta e probabil doar o strategie pentru a ridica miza.
Nu este prima oară că Donald Trump retrage SUA dintr-un important acord internațional cum este „Cer Deschis”. Anul trecut, el s-a retras și din acordul cu Rusia privind forțele nucleare cu rază de acțiune intermediară.
Negociatorii SUA și ai Rusiei trebuie încă să cadă de acord cu privire la sistemul de verificare și la definiția focoaselor nucleare. Înghețarea numărului de focoase nucleare fusese o condiție a administrației Trump care vineri a respins propunerea lui Vladimir Putin vizând extinderea pe un an a acordului START, care limitează numărul de focoase nucleare ale celor două țări.
Tratatul START include o clauză care permite țărilor respective să-l prelungească cu până la cinci ani fără să fie nevoie de o nouă ratificare. Atât Putin cât și Joe Biden au anunțat deja că sunt de acord cu prelungirea pentru încă cinci ani (cu rezerva anunțului recent al lui Putin că unele condiții sunt „inacceptabile”).
Retragerea SUA din „Cer Deschis”
În luna mai, Trump a mai decis și retragerea din tratatul „Cer Deschis”, semnat cu alte peste 30 de ţări (printre care și România) și care permite efectuarea unor zboruri de observație neînarmate deasupra țărilor semnatare. Trump a motivat decizia prin aceea că Rusia ar încălca acordul.
Trump a argumentat nu doar că Rusia ar încălca acordul, dar și că imaginile colectate prin acele zboruri permise pe bază de reciprocitate pot fi obţinute mai rapid şi prin costuri mai mici prin sateliţi.
Tratatul are o lungă istorie. Președintele Dwight Eisenhower propusese încă din 1955 ca Statele Unite şi URSS să efectueze zboruri de recunoaştere pe bază de reciprocitate, dar ideea a fost respinsă atunci de Moscova. George H.W. Bush a fost cel care a reluat, în mai 1989, ideea lui Eisenhower de a propune un acord care să permită zboruri de observație neînarmate deasupra țărilor semnatare. Tratatul a intrat în vigoare în ianuarie 2002.
În prezent, 35 de țări participă la acest tratat. În afară de SUA (tehnic încă membru) şi Rusia, la tratat participă: Bielorusia, Belgia, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Canada, Croaţia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria.
