Ceva mai devreme, președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase că ar fi „absurd” dacă liderii NATO reuniți în 11-12 iulie la un summit la Vilnius (Lituania), nu ar oferi țării sale un calendar al aderării, după ce alianța spunea că vrea să transmită Kievului „un mesaj pozitiv”.
Stoltenberg a spus totuși marți că în cazul Ucrainei, alianța va renunța să-i ceară un plan de acțiune pentru aderare, cum a cerut altor candidate, reducând calea ei spre NATO de la doi pași la numai unul.
Mai devreme, liderii unor mari membri NATO în frunte cu președintele SUA Joe Biden își reafirmaseră poziția că încă nu este timpul invitării Ucrainei în NATO.
Oficialii alianței au elaborat un proiect de propunere de compromis privind eventuala aderare a Ucrainei. Biden și-a exprimat sprijinul pentru ea la o întâlnire cu Stoltenberg, dar Zelenski a scris pe Twitter că nu este mulțumit.
- Ți-ar putea fi interesant și: Jens Stoltenberg: NATO ar trebui să renunţe la Planul de Acţiune pentru aderarea Ucrainei
Întrebat la conferința de presă de marți despre obiecțiile lui Zelenski, Stoltenberg a spus că acum este cel mai important să ne asigurăm că Ucraina câștigă războiul împotriva Rusiei, pentru că „dacă Ucraina nu iese învingătoare, nu vom mai avea ce discuta despre vreo aderare”.
Zelenski a spus mai multe zile că nu va merge la summit, nemulțumit de lipsa perspectivelor, dar s-a răzgândit, sosind marți, și ar urma să discute cu Biden și alți lideri din NATO miercuri.
Până la răbufnirea liderului ucrainean, summitul din capitala Lituaniei mersese bine – Turcia și-a exprimat în sfârșit acordul pentru aderarea Suediei, iar Ungaria a semnalat că va face la fel.
Membrii puternici NATO ca Germania și Franța au promis o nouă asistență militară masivă pentru Ucraina invadată de ruși. Dar Kievul și partenerii săi, mai ales balticii și alți est-europeni, ar fi vrut la summit un gest politic mai limpede privind șansa Ucrainei de a adera la alianță.
Potrivit unei ciorne de declarație văzută de Europa Liberă, summitul NATO de la Vilnius va promite amplificarea asistenței „politice și practice” pentru R. Moldova, pe fondul „degradării climatului de securitate regional”, respectându-i „pe deplin” neutralitatea înscrisă în constituție.