Linkuri accesibilitate

Negocierile în formatul 5+2 în contextul ultimelor evoluții politice din Ucraina


Ceremonie de aşa-zisă zi a „independenței” de la Tiraspol. 2 septembrie 2019

Analistul Ion Tăbârţă crede că regiunea transnistreană va fi obiectul discuțiilor purtate de marile puteri ca ulterior să se identifice soluţii și pentru ţara vecină, care se confruntă cu o situaţie oarecum similară.

În zilele de 7-8 octombrie, la Bratislava va avea loc sub egida OSCE o nouă rundă de convorbiri internaționale în formatul 5+2 pe tema rezolvării conflictului transnistrean. Discuțiile au fost programate mai de mult, dar pentru unii apar într-o lumină nouă după pasul înainte înregistrat în privința altui conflict regional, oarecum asemănător, cel din estul Ucrainei. În tot cazul, cu sau fără similitudini, opoziția de la Chișinău vrea transparență maximă în pregătirea reuniunii de la Bratislava.

Negocierile în formatul 5+2 în contextul ultimelor evoluții din Ucraina
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:10 0:00
Link direct


La Bratislava, R. Moldova nu va semna niciun document sau angajament care să contravină intereselor naționale ale ţării, a declarat cu fermitate prim-ministrul Maia Sandu, miercuri, după şedinţa executivului. „Sunt total împotriva federalizării R. Moldova”, a mai spus Sandu, iar federalizarea nu se poate întâmpla fără voința majorității din Parlament, care astăzi nu există, a mai precizat premierul.

„Dar chiar dacă la un moment ne-am pomeni cu o majoritate în Parlament, federalizarea nu se poate întâmpla pentru că cetăţenii R. Moldova, marea lor majoritate, sunt împotrivă. Soluţia politică se poate întâmpla doar cu respectarea integrităţii teritoriale a R. Moldova. Nu există la moment condiţii interne şi externe pentru o soluţie politică imediată”.


Maia Sandu a intervenit cu aceste precizări după ce opoziţia democrată a cerut Guvernului să facă publice documentele pregătite pentru reuniunea în formatul 5+2 ce urmează a fi convocată la Bratislava. Fostul premier democrat Pavel Filip a afirmat că ar fi vorba despre documente prin care se va „introduce un sistem de garanții în dezavantajul R. Moldova și prin care se încearcă a crea două entități de drept distincte într-un stat reunificat, precum și stimularea creării unui sistem juridic paralel supranațional”.

Preşedintele Igor Dodon a sugerat miercuri seară la o emisiune televizată că în acest moment nu s-ar pune problema soluționării politice a conflictului transnistrean, pentru că asta „va arunca în aer coaliţia de guvernare”. Cel puţin în acest an discuţii despre eventuale soluţii politice sunt imposibile, a spus şeful statului.


„Dacă actuala coaliție se va menține până la jumătatea anului viitor, atunci sper că aceasta chestiune va putea fi deja discutată mai întâi pe interior, iar apoi la nivel extern. Dacă nu, atunci firește va fi mai complicat pentru că anume în acest format noi am putea convinge partenerii externi să ne mișcăm mai departe. Pentru aceasta trebuie să menținem această coaliție.”

Analistul politic Ion Tăbârţă de la Institutul „Viitorul” e de părere că runda de negocieri în formatul 5+2 va fi mai curând o încercare de tatonare a terenului, decât o platformă pentru eventuale înţelegeri.

Ion Tăbârţă
Ion Tăbârţă


„Probabil se va tatona terenul pe o eventuală identificare a unei soluţii privind statutul politic al regiunii transnistrene în R. Moldova. Va fi numai la nivel de iniţiere a discuţiilor, fără decizii. Va fi la etapa post-factum acelor decizii protocolare pentru cetăţenii simpli. Acum se vor identifica anumite direcţii pentru soluţionarea politică a conflictului transnistrean sau pentru identificarea acestui statut al regiunii transnistrene. Terenul a fost deja pregătit.

Federaţia Rusă de ceva timp acţionează aici, în R. Moldova. Vedem cum președintele Dodon a schimbat accentele de la neutralitate permanentă la cea militară. Totodată, se vorbeşte despre accentele multietnice. Nu este exclus ca acel concept de naţiune civică, care a început să fie promovat de o parte a societăţii civile în ultimii ani, să fie luat drept bază de început de discuţii pentru identificarea soluţiei politice pentru diferendul transnistrean.”

Noua rundă de negocieri care va avea loc la Bratislava e prima după schimbarea puterii politice la Chişinău şi intrarea socialiştilor la guvernare alături de Blocul ACUM. S-a schimbat şi contextul regional, spune Ion Tăbîrţă, cu referire inclusiv la recentele evoluţii din Ucraina.


„Mă refer la acel consens care acum se urmăreşte între marele puteri, mai exact între Rusia şi UE, în special Germania, pe subiectul Europei de Est, ne referim în primul rând la subiectul ucrainean, după care al R. Moldova, şi a găsi un consens inclusiv pentru conflicte teritoriale pe care le au aceste ţări. La prima etapă conflictul din R. Moldova, conflictul transnistrean ca ulterior soluţionarea conflictului transnistrean să servească drept model pentru soluţionarea problemei Donbasului din Ucraina.”

Ce impact pentru Moldova ar putea avea acordul preliminar pe care l-a dat Ucraina pentru ținerea de alegeri locale în regiunile estice, dominate de separatiști, care ar putea primi apoi statut de autoguvernare? Ion Tăbârţă crede că regiunea transnistreană va fi obiectul discuțiilor purtate de marile puteri ca ulterior să se identifice soluţii și pentru Ucraina, care se confruntă cu o situaţie oarecum similară, în realitate fiind mult mai complexă din cauza anexării peninsulei Crimeea de către Rusia. Tăbârţă consideră că recentele evoluții din Ucraina urmăresc mai curând încercarea de a debloca negocierile, decât identificarea unor soluții perfect aplicabile.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG