Linkuri accesibilitate

Nicolae Andronic: „Constituția a fost un moment important deoarece următorul pas făcut a fost primirea noastră în Consiliul Europei”


Nicolae Andronic

Un interviu cu un fost vicepreședinte al Parlamentului din 1994.

Din data adoptarii la 29 iulie 1994 Constitutia Republicii Moldova a fost modificata de opt ori. In martie 1993, Constitutia a fost votata in prima lectura, insa documentul a fost scurtat in 1994 de noua guvernare, cea agrariana. A urmat reforma constitutionala din 2000 cand s-a trecut de la regim politic semiprezidential, la republica parlamentara. Modificarile din 2000 au generat in 2009 situatii de blocaj politic, cand majoritatea parlamentara timp de aproape trei ani nu a reusit sa aleaga un presedinte din lipsa de voturi suficiente. La 5 martie 2016, Curtea Constitutionala a decis revenirea la textul constitutional de pana la modificarile din 2000. Republica Moldova a revenit la regim semi-prezidential, iar in octombrie 2016 seful statului a fost ales de catre popor. La 25 de ani de la adoptarea Legii Fundamentale o discutie cu Nicolae Andronic, fost vicepreşedinte al Parlamentului de atunci.

Nicolae Andronic răspunde întrebărilor Valentinei Ursu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:20 0:00
Link direct

Europa Liberă: Constituția Republicii Moldova a fost garantul democrației și statului de drept în cei 25 de ani de la adoptarea Legii Fundamentale?

Nicolae Andronic: „Așa s-a vorbit la ședința festivă de la 25 de ani ai Constituției, pe care am privit-o la televiziune. Eu aș fi vorbit cu totul despre altceva, dacă aș fi fost invitat ca fost vicepreședinte de comisie de definitivare a acestei Constituții. Aș fi spus că, înainte de adoptarea Constituției Republicii Moldova, a fost adoptată și Concepția reformei judiciare și de drept. Or, anume această concepție a vorbit despre necesitatea modificării Constituției vechi, care era prin anul ’94 moștenită de la Uniunea Sovietică. Și când comisia sub președinția lui Boris Negru a transmis în Parlament proiectul Constituției, punctele vulnerabile pe care le avea Constituția și pentru a fi adoptată Constituția, ținând cont de viziunile politice ale deputaților de atunci, a fost formată o comisie pentru definitivarea proiectului noii

Reforma judiciară de drept a prevăzut necesitatea adoptării noii Constituții și erau câteva puncte vulnerabile pe care le conținea această Constituție ...

Constituții. Anume reforma judiciară de drept a prevăzut necesitatea adoptării noii Constituții și erau câteva puncte vulnerabile pe care le conținea această Constituție – ceea ce ține de sistemul judecătoresc, ceea ce ține de locul Procuraturii, ceea ce ține de articolul 1, deci de indivizibilitatea statului, deoarece socialiștii încă pe atunci cereau federalizarea țării, și mai erau câteva puncte care țineau de formele de proprietate și, de fapt, cele mai mari discuții s-au dus la divizarea puterilor în stat.

Or, cum a demonstrat istoria, 25 de ani de istorie a acestei Constituții, anume vulnerabilitatea acestor puncte s-a resimțit și peste 25 de ani.”

Europa Liberă: Separația acestor trei puteri cum ar trebui să fie înțeleasă? Ne referim la puterea legislativă, executivă și judecătorească, pentru că în acești ani deseori s-a vorbit că justiția este la cheremul politicului, că politicul folosește justiția în interes personal și de partid și experți constituționali spun că nu chiar corect se înțelege această noțiune de separație a puterilor, pentru că ele ar trebui să conlucreze.

Nicolae Andronic: „Tot din istorie pot să vă povestesc că la discuția proiectului final al Constituției a participat și președintele de atunci, Mircea Snegur, președintele Parlamentului, Petru Lucinschi, și prim-ministrul Andrei Sangheli. Când s-a ajuns la separarea împuternicirilor între Președinție, Parlament și Guvern, s-a văzut că fiecare nu a înțeles că se adoptă Constituția, dar credea că această Constituție se face special pentru președintele de atunci, pentru președintele Parlamentului sau pentru prim-ministru. Or, când s-au discutat funcțiile președintelui țării, prim-ministrul și președintele Parlamentului găseau mai multe motive ca să reducă din aceste împuterniciri.

Când s-a ajuns la împuternicirile președintelui Parlamentului, care în viziunea noastră, a deputaților, era pur și simplu un speaker, care nu putea să aibă împuterniciri deosebite față de alți deputați, deja președintele țării cu prim-ministrul încercau să muște din împuternicirile președintelui Parlamentului. Și până la urmă, când s-a ajuns la împuternicirile prim-ministrului, șefului Guvernului, de-acum președintele și președintele Parlamentului mai scoteau din împuterniciri. Or, ținând cont de faptul că Constituția

Ținând cont de faptul că Constituția Republicii Moldova în mare măsură a fost copiată din Constituția României, mai târziu am avut situții care puneau la îndoială trăinicia ei...

Republicii Moldova în mare măsură a fost copiată din Constituția României, iar Constituția României a fost copiată din Constituția Franței, cu unele modificări care n-au ținut cont de separarea puterilor în stat, mai târziu am avut situații care puneau la îndoială trăinicia Constituției. Dar dacă m-ați întrebat și de sistemul judiciar, atunci în această reformă, în reforma de drept din ‘94 se prevedea că justiția din Republica Moldova se înfăptuiește de către patru verigi judecătorești. Ultima verigă era Curtea Supremă de Justiție, ca instanță judecătorească supremă în sistemul judiciar al statului, ea trebuia să aibă numai funcția instanței de recurs ori de supraveghere. Curtea Supremă nu trebuia să examineze dosare în prima instanță și funcțiile instanței superioare de recurs trebuia să le examineze Plenul Curții Supreme de Justiție.

Spun asta pentru acei care cunosc materia, dar când am ajuns după adoptarea Constituției, când am ajuns la adoptarea legislației cu privire la sistemul judiciar, am format trei trepte și pe neașteptate președintele de atunci Lucinschi l-a propus la funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție pe dl Victor Pușcaș, care a distrus Concepția din ‘94 și în loc de 11 judecători, care erau prevăzuți, în această Curte Supremă de Justiție au ajuns să fie vreo 40 de

Sistemul judiciar a fost viciat anume atunci și mai târziu când regimul Voronin a lichidat patru trepte ale justiției și au rămas numai trei ...

judecători și să examineze dosare în prima instanță. Deci, eu cred că sistemul judiciar a fost viciat anume atunci și mai târziu când regimul Voronin a lichidat patru trepte ale justiției și au rămas numai trei. Același lucru pot să vă spun și despre Procuratură, că Procuratura până acum nu și-a găsit rolul în sistemul judiciar al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Apropo, iată chiar acum, pentru că trebuie să fie ales un nou procuror general, se pare că s-ar putea ca deputații să modifice Constituția la capitolul alegerii procurorului general.

Nicolae Andronic: „Asta este problema că deputații, care nu înțeleg teoria statului și a dreptului și cum funcționează mecanismele în stat, încearcă să vadă cum este ales

Pe deputați ar trebui să-i intereseze care este rolul Procuraturii în sistemul judiciar ...

procurorul general. Asta ar trebui mai puțin să-i intereseze, pe deputați ar trebui să-i intereseze care este rolul Procuraturii în sistemul judiciar. Și noi atunci, la prima etapă, la adoptarea Constituției rămânea să decidem unde se duce Procuratura – în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau în subordonarea Guvernului, într-un fel de minister, cum este și în România. Dar influența procurorului general de atunci, Dumitru Postovan, asupra Partidului Democrat Agrar a dus la aceea că, în Constituție, Procuratura a rămas poți să spui că în afara sistemului judiciar și nu și-a mai găsit locul.

Și de aceea mă miră astăzi că în loc să se gândească unde este această Procuratură și cine este organul de autoconducere, că nu pot fi numai procurorii în acest Consiliu al Procuraturii, trebuie acolo să fie și alte persoane, ca majoritatea să n-o dețină procurorii, care, de fapt, sunt interesați în menținerea găștii lor procurorești.

Deunăzi am auzit-o pe dna ministră a Justiției, spunea că vrea să reformeze Curtea Supremă de Justiție. Da, ar fi o idee pe care aș saluta-o, dar nu pot s-o salut, că iarăși este o jumătate de măsură care o să distrugă tot, că, dacă vrei să reformezi Curtea Supremă de Justiție, înseamnă că trebuie să introduci a treia treaptă, care ar fi văzută cu funcții mult mai mari pe care să le aibă, așa cum le-am făcut noi, era

Ceea ce se propune astăzi este iarăși jumătate de cale, care va pune mina încă sub viitoarele parlamente...

Curtea de Apel, și atunci aș înțelege că aceasta e reformă, dar ceea ce se propune astăzi este iarăși jumătate de cale, care va pune mina încă sub viitoarele parlamente.

Și până la urmă, noi vorbeam de Constituție, dna Valentina, până la urmă, Constituția a fost adoptată, că deoarece am auzit atât de multe discuții acum la împlinirea a 25 de ani, Constituția a fost adoptată ca rezultat al unor cedări din partea diferitor deputați. Socialiștii au renunțat la modificarea articolului 1, care prevedea federalizarea; spre regret, formațiunea care se numea Alianța Țăranilor și Intelectualilor era cea mai mică și nu a cedat în articolul 13, mai ales la propunerea președintelui Paramentului de atunci ca limba română să fie scris în paranteze că limba este moldovenească, în paranteze – română și astăzi putea s-o numească română oricine dorea și nimeni nu spunea că se încalcă Constituția...”

Europa Liberă: Despre acest articol și astăzi se discută în contradictoriu în societate și politicienii deseori folosesc această vulnerabilitate, dacă-i putem spune așa, articolul 13 din Constituție, care stipulează care este limba de stat.

Nicolae Andronic: „Dar acesta a fost compromisul pe care am putut să-l atingem atunci, în 1994, ținând cont de majoritatea de atunci. Și ultima ce au refuzat, au refuzat agrarienii de a introduce în Constituție noțiunea de proprietate colhoznică. Or vedeți că Constituția a fost un moment important pentru țara noastră, deoarece următorul pas care s-a făcut a fost primirea noastră în Consiliul Europei cu o Constituție nouă, cu toate defecțiunile ei, dar ceea ce vreau să vă spun e că, în perioada de după adoptarea Constituției, s-au găsit persoane care au căutat nu posibilitatea de a integra Curtea Constituțională, Consiliul Superior al Magistraturii, organele noi care au fost formate în

Dacă și la 25 de ani nu ne vom învăța să vedem Constituția în ansamblu, dar să vedem numai cum să numim o persoană sau alta într-o funcție, atunci înseamnă că nimic nu s-a schimbat în societatea noastră ...

‘94 a le integra într-un sistem judiciar al statului, dar au căutat cum să ajungă ei la putere în aceste instituții, cum să primească ceasuri fiind în fruntea curților constituționale de la președintele țării și cum să adopte hotărâri care favorizează politicienii.

Or, dacă și la 25 de ani nu ne vom învăța să vedem Constituția în ansamblu, dar să vedem numai cum să numim o persoană sau alta într-o funcție, atunci înseamnă că nimic nu s-a schimbat în societatea noastră.”

Europa Liberă: Dar pentru că au fost făcute amendamente în Legea Fundamentală a țării, credeți că astăzi Republica Moldova ar avea nevoie de o altă Constituție sau totuși să fie îmbunătățite anumite articole din cea care există?

Nicolae Andronic: „Anume că în Constituție s-au făcut foarte puține modificări, deoarece nu s-a găsit niciodată o majoritate care putea să le facă. Mi se pare că pe timpul lui Voronin s-au făcut numai în ceea ce ține de Găgăuzia.”

Europa Liberă: Dar le-a făcut Curtea Constituțională, a tălmăcit anumite articole din Constituție?

Nicolae Andronic: „Nu, Curtea Constituțională a tălmăcit-o mai târziu și eu cred că ea și-a depășit atribuțiile; această Curte Constituțională și-a luat asupra ei și funcțiile Parlamentului, ceea ce era inadmisibil. Și acest haos care și așa se prevedea în societate a fost amplificat de Curtea Constituțională și nu cred că în continuare, văzând străduințele acestea de a găsi în funcții niște judecători cinstiți sau de a organiza niște concursuri, nu cred că în continuare oamenii care vor veni în aceste instituții vor înțelege pentru ce au venit ei și ce așteaptă societatea de la dânșii.

Este regretabil faptul că, chiar la această aniversare de 25 de ani de la adoptarea Constituției, dl Dodon n-a catadicsit măcar să-l invite pe președintele Comisiei de drept de atunci, Eugeniu Rusu, care a stat la tribună, nemaivorbind

Nu cred că la momentul actual e nevoie de o nouă Constituție, dar nici nu este o majoritate care ar adopta-o...

despre deputații care au votat pentru această Constituție, au luptat pentru fiecare articol. Și eu nu cred că la momentul actual e nevoie de o nouă Constituție, dar nici nu este o majoritate care ar adopta-o.

Constituția întotdeauna a fost expresia voinței poporului și de aceea ar fi bine pur și simplu hotărârile Curții Constituționale, care au fost adoptate, să fie anulate și atunci totul va fi bine.”

Vezi comentarii (1)

XS
SM
MD
LG