Opoziţia extraparlamentară şi-a reluat, după o pauză de mai bine de o lună, protestele antiguvernamentale la Chişinău. Manifestația condusă de liderii PAS şi Partidului Platforma DA, Maia Sandu şi Andrei Năstase, a avut ca principale revendicări anularea sistemului electoral mixt şi asigurarea unei prezențe mai mari a opoziției extraparlamentare la televiziunea publică. Protestul ar putea continua duminica viitoare, pe 24 septembrie, dacă conducerea televiziunii publice nu va răspunde solicitării de a le oferi reprezentanţilor opoziţiei timp de emisie de cel puţin o oră săptămânal. Un punct de vedere al analistului politic Nicolae Negru.
Europa Liberă: Pentru început, domnule Negru, cum vi s-a părut protestul de duminică din fața Parlamentului și care a continuat la televiziunea publică?
Nicolae Negru: „A fost o acţiune paşnică, legitimă. Orice cetăţean al Republicii Moldova are dreptul să protesteze atunci când consideră că a apărut o problemă în relaţia sa cu guvernarea.”
Europa Liberă: Cu mai multe șanse să fie auziţi de această dată?
Nicolae Negru: „Putem spune că numărul participanților nu a fost mai mare faţă de mitingurile precedente de după adoptarea sistemului electoral mixt. În cazul de faţă, putem spune că protestatarii nu au fost mai convingători decât datele trecute. Prin urmare, am putea chiar concluziona că etapa protestelor, în general, a ajuns într-un punct în care guvernarea se poate simţi mai liniştită decât mai înainte şi că alegerile anticipate nu mai pot avea loc în Republica Moldova decât printr-o intervenție externă din partea Federaţiei Ruse, de exemplu, prin intermediul domnului Dodon.”
Europa Liberă: Domnule Negru, unii spun că numărul de protestatari nu ar conta neapărat. Ce credeți că-i motivează totuşi pe oameni să mai iasă la proteste – încrederea sau dimpotrivă deznădejdea că sub presiunea străzii se mai poate obține ceva?
Nicolae Negru: „O parte dintre cetăţeni ca şi unii lideri politici din opoziţie consideră că schimbarea sistemului electoral a fost neîndreptățită. Consider şi eu acelaşi lucru, că schimbarea sistemului electoral a fost neîndreptățită pentru că scopul a fost altul decât cel anunţat, anume că va îmbunătăți clasa politică etc. Pe de altă parte, această schimbare nu trebuie privită ca sfârşitul lumii. Acest sistem electoral există şi prin alte părţi, în unele funcţionează mai bine, în altele – mai rău.
Opoziţia, dacă nu are susţinerea suficientă a populaţiei, a alegătorilor, trebuie să se conformeze cu această situaţie şi să se pregătească de alegeri. De ce cetăţenii Republicii Moldova nu ies în număr suficient la aceste proteste? Îmi pare că asta ar fi trebuit să fie întrebarea. Aș zice că cetăţenii Republicii Moldova s-au săturat, nu mai au încredere nici în putere, nici în opoziţie, nici în perspectiva unor schimbări. Ei ori că nu vin la aceste proteste, ori, în general, pleacă din ţară. Este o situaţie foarte gravă, din punctul meu de vedere.”
Europa Liberă: Nu aţi observat o schimbare de accente? Se pare că la acest protest s-a vorbit mai puţin despre schimbarea sistemului electoral şi s-a trecut la alte teme ca miliardul dispărut din bănci şi demonopolizarea mass-media. Se poate vorbi despre faptul că opoziţia oarecum s-a resemnat faţa de schimbarea electorală, o acceptă oarecum că e un fapt împlinit şi încearcă să-şi adapteze mesajul politic?
Etapa protestelor, în general, a ajuns într-un punct în care guvernarea se poate simţi mai liniştită decât mai înainte ...
Nicolae Negru: „Opoziţia nu are încotro. Ultima miză a fost acest protest şi încă o miză este Bruxelles-ul. UE, la rândul ei, desigur că se uită ce se întâmplă în interiorul Republicii Moldova. Dacă cetăţenii nu ies în număr suficient de mare la proteste, atunci UE, Bruxelles-ul consideră că această schimbare [n.r. - a sistemului electoral] nu e o problemă atât de stringentă şi că se mai poate răbda cu anumite acţiuni pe pedepsire a acestei guvernări. Mie, dimpotrivă, mi s-a părut că axarea pe schimbarea sistemului electoral lasă în umbră anumite probleme, inclusiv şi cea a furtului miliardului. Putem spune că de la început chiar s-a mers greşit, atunci când liderii protestelor au îndreptat mişcarea protestatară spre scopuri politice, cum ar fi, de exemplu, demiterea guvernului, demiterea preşedintelui, alegeri anticipate în loc să se meargă, pas cu pas, pe subiecte ca pedepsirea persoanelor implicate şi pe anumite reforme foarte necesare, inclusiv demonopolizarea mass-media – o problemă foarte gravă în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Am văzut că protestatarii s-au adresat nu doar partidelor de la guvernare, dar și organismelor internaționale, mă refer la acea revendicare, inedită aș spune, prin care se cere sancțiuni internaționale pentru liderul PD, Vlad Plahotniuc, și președintele ţării Igor Dodon. Ar putea urma reacții din afară, or tocmai eventuale reacţii din exterior au fost una dintre mizele, aşteptările post-protest?
Nicolae Negru: „Reacţiile din afară pot fi doar politice, fiindcă există prezumția de nevinovăție. Atâta timp cât o instanță, fie ea şi din Republica Moldova, fie din altă parte nu s-a pronunțat în privinţa anumitor fonduri nu poate UE sau alte organisme internaționale să aplice sechestru, de exemplu. Reacții politice s-ar putea să fie, aşa cum au fost şi în trecut. Nu poate însă nici un organism internaţional, nici Bruxellesul, nici Washingtonul, nici Bucureștiul să lupte pentru democraţie, libertate de exprimare, împotriva corupţiei în Republica Moldova. Pot să o facă cetăţenii, liderii politici, partidele de opoziţie din Republica Moldova. Din acest punct de vedere, sunt anumite probleme. Unul din motivele de ce lumea nu participă în număr mai mare la aceste proteste este că oamenii nu au suficientă încredere inclusiv în liderii de opoziţie. La noi şi puterea e o problemă, dar şi în rândul liderilor de opoziție există probleme.”
Europa Liberă: Liderii opoziţiei, Maia Sandu şi Andrei Năstase, au cerut pe ton ultimativ conducerii televiziunii publice să le asigure cel puţin o oră de emisie săptămânal. În caz contrar, ei au avertizat că îşi vor relua protestele. Cum vedeţi această revendicare, domnule Negru, şi credeţi că va obţine opoziţia ceea ce a solicitat?
Poate că o explicaţii de ce unii cetăţeni nu ies la proteste are ca motivaţie şi această asociere, această amestecare a tuturor liderilor de opoziţie, unii care merită încrederea noastră, iar alţii care nu merită încrederea cetăţenilor ...
Nicolae Negru: „Am încercat să văd nişte monitorizări privitoare la cum asigură Moldova 1 accesul opoziţiei la postul public de televiziune. Din păcate, am găsit doar monitorizări din perioada electorală unde s-a spus că televiziunea publică a reflectat în mod echilibrat campania electorală şi a unuia, şi a celuilalt candidat. Desigur că problema există chiar dacă nu sunt monitorizări. Pentru a putea vorbi cu mai multă convingere ar trebui totuşi să existe anumite monitorizări. Există un Consiliu de Observatori al Companiei Teleradio-Moldova, care, cred eu, ar trebui să intervină şi să analizeze, să vadă dacă există un dezechilibru în reflectarea evenimentelor, în accesul liderilor de opoziţie la postul public de televiziune. Dacă aceste dezechilibre există, atunci să le corecteze. Nu ştiu dacă o oră de emisie sau cât să li se dea, trebuie de văzut, trebuie să decidă şi Consiliul de Observatori, poate şi CCA să-şi spună cuvântul. Există şi ONG-uri de media care ar putea să spună dacă sunt sau nu justificate pretențiile, revendicările opoziţiei în acest sens.”
Europa Liberă: Liderii opoziţiei, Andrei Năstase şi Maia Sandu, au anunţat că dacă această revendicare nu va fi satisfăcută următorul protest ar putea avea loc duminica viitoare, zi în care preşedintele Dodon a anunţat manifestaţii de protest, ce-i drept în raioane, şi nu în capitală. Totuşi, o eventuală suprapunere a acestor mitinguri cu ce efecte, domnule Negru?
Nicolae Negru: „Domnul Dodon a zis că o să organizeze proteste în raioane, dar el nu a exclus că poate să-şi cheme simpatizanţii şi la Chişinău. Cred că o suprapunere sau o asociere a acestor proteste nu le-ar conveni chiar şi liderilor de opoziţie. Acum ei desigur încearcă să se distanțeze de domnul Dodon, după ce [n.r. - la protestele din 2016] l-au acceptat pe domnul Dodon în rândurile lor şi Dodon s-a folosit de aceasta. Unii observatori, comentatori politici spuneau atunci că e un pas greşit această solidarizare sau această asociere cu Dodon şi alţi lideri destul de dubioşi. Poate că o explicaţii de ce unii cetăţeni nu ies la proteste are ca motivaţie şi această asociere, această amestecare a tuturor liderilor de opoziţie, unii care merită încrederea noastră, iar alţii care nu merită încrederea cetăţenilor.”
