Cu fiecare scrutin electoral, acest lucru îi este din ce în ce mai greu. Însă criza din Belarus are repercusiuni și asupra Moldovei si a politicii externe a statului, a declarat Europei Libere Nicu Popescu, fost ministru de externe în guvernul condus de Maia Sandu.
Nicu Popescu: „Este evident că Belarusul trece printr-o criză politică foarte acută, este evident că legitimitatea și credibilitatea președintelui Alexandr Lukașenka este într-o fază de tensiune și există mai multe semne de întrebare asupra acestei legitimități, este la fel de evident că și carisma d-lui care lucra foarte bine în anii ‘90 – anii 2000 nu mai corespunde așteptărilor societății belaruse care s-a modernizat, care are o populație destul de deschisă față de lumea din jur, față de Europa.
Tipul de populism oarecum de colhoznic din anii ’90 nu mai prinde la fel de bine cum prindea
Bunăoară, Belarusul este țara cu cea mai mare rată de vize Schengen pe cap de locuitor, cetățenii Republicii Belarus sunt destul de conectați la Europa, la Lituania, la Polonia. Economia belarusă este într-o stare destul de bună, sectorul de programare și soft este foarte dezvoltat și, evident, tipul de populism oarecum de colhoznic din anii ’90 nu mai prinde la fel de bine cum prindea pe aceste segmente dinamice ale societății belaruse care au alte aspirații de viitor. Și aceste schimburi demografice complică din ce în ce mai mult și vor complica pe viitor aceste momente de stres pentru sistemul și regimul politic din Belarus din jurul alegerilor. Și iată că vedem că aceste alegeri sunt mult mai complicate pentru Alexandr Lukașenka decât anterior.”
A doua noapte de proteste în Belarus
Europa Liberă: Dar o parte din populație totuși continuă să-l sprijine, chiar dacă e lider autoritar, pe Alexandr Lukașenka, iar tinerii care au crescut sub regimul lui Lukașenka creionează acum, se zice, cu propriul lor sânge portretul națiunii lor de mâine?
Nicu Popescu: „Alexandr Lukașenka întotdeauna a avut o bază, un soclu electoral destul de solid, dar acest soclu este foarte slăbit comparativ cu gradul de sprijin popular pe care îl avea acum 10 sau 20 de ani, sau chiar 5 ani. Și acest lucru se vede inclusiv prin aceste alegeri care au fost foarte contestate și chiar dacă președintele Lukașenka foarte sistematic și-a eliminat concurenții electorali, inclusiv în ultimele săptămâni, oricum s-a ciocnit de o situație fără precedent pentru sistemul politic pe care l-a edificat.
Nu știm ce se va întâmpla în următoarele zile, dar este foarte clar că lui Alexandr Lukașenka îi va deveni din ce în ce mai complicat să mențină acel consens politic în jurul personalității sale, lucru care îi reușea până acum. Și de fapt una din deosebirile acestui scrutin din Belarus este faptul că principalii contestatari ai lui Lukașenka au fost oameni din anturajul său apropiat, nu au fost lideri apăruți din alte sectoare sociale, sunt oameni care au lucrat în interiorul sistemului și, prin urmare, ei pot miza pe un anumit sprijin, inclusiv în interiorul sistemului lui Alexandr Lukașenka.”
Europa Liberă: Credeți că opoziția se va slăbi odată cu plecare dnei Țihanovskaia în Lituania? Ea a spus că nu vrea sânge, nu vrea violență, a îndemnat cetățenii la cumpătare, să respecte legea.
Nicu Popescu: „Vom vedea. Până la urmă, din această criză pot ieși slăbiți și opoziția, și Lukașenka. Opoziția niciodată nu a fost foarte puternică și foarte consolidată în Belarus, dar cred că principalul rezultat politic, cu efecte foarte importante atât asupra Belarusului, cât și asupra situației regionale este nu atât slăbirea opoziției, cât slăbirea lui Alexandr Lukașenka, care de data aceasta nu a reușit să-și organizeze tranziția și un nou mandat calm, nu a reușit să organizeze aceste alegeri care nu i-ar crea probleme de politică externă, or în următoarele zile și luni președintele Lukașenka se va afla sub presiune crescândă atât din partea Uniunii Europene, cât și din partea Rusiei. Rusia va dori și va încerca să folosească această slăbiciune internă și externă a lui Lukașenka pentru a obține mai multe concesii și pentru a dinamiza și activiza integrarea Rusiei cu Belarusul și în acest context principalul perdant al acestui scrutin, perdant politic, nu neapărat electoral, este Lukașenka.”
Europa Liberă: Igor Dodon a fost printre primii șefi de stat care l-au felicitat cu ocazia victoriei în cadrul alegerilor prezidențiale pe Lukașenka. Pot urma efecte pentru politica externă a Republicii Moldova?
Nicu Popescu: „Da, cred că pe noi cel mai mult în această situație trebuie să ne intereseze efectele asupra Republicii Moldova. Trebuie să recunoaștem că Belarusul este un important partener comercial și politic pentru Republica Moldova. Știm foarte bine că, direct sau indirect, o bună parte din exporturile noastre merg sau în Belarus, sau prin Belarus în Federația Rusă și, în fond, relațiile Republicii Moldova cu Belarus întotdeauna la nivel politic au fost destul de bune, dar și în plan economic și comercial.
Încă o bilă neagră pentru politica externă a Moldovei
Dar, ținând cont de acest lucru, Republica Moldova avea trei modalități de a se comporta în aceste primele zile. O modalitate era să se asocieze apelurilor europene la calm, la evitarea violenței în Minsk. Și anterior, Republica Moldova de foarte multe ori s-a asociat declarațiilor Uniunii Europene referitoare la situația din Belarus, deci, Republica Moldova putea să facă acest lucru. O altă cale posibilă pentru Republica Moldova era să mai aștepte 2-3 zile. Majoritatea, o bună parte din țările chiar și europene deocamdată au o poziție destul de prudentă față de criza din Belarus. Iar al treilea scenariu, un scenariu foarte dezechilibrat, un scenariu care plasează Republica Moldova imediat în afara mainstream-ului european, a fost această felicitare foarte pripită, foarte grăbită adresată lui Lukașenka, în momentele în care în Belarus sunt bătuți protestatari pe stradă. Și acest lucru denotă faptul că Republica Moldova s-a aruncat pe ambrazurile politicii interne din Belarus, pe ambrazurile diplomatice pentru a-l apăra pe Lukașenka și acest lucru este încă o bilă neagră pentru politica externă a Moldovei, care, de fapt, în aceste zile trebuia și putea să fie mai prudentă față de situația din Belarus și nu era în interesul Moldovei să se alinieze și asocieze atât de rapid cu acel număr foarte restrâns de țări care s-au grăbit să-l felicite pe Alexandr Lukașenka pentru victoria într-un scrutin foarte problematic.”
Europa Liberă: Dvs. ați lăsat să se înțeleagă că cel puțin ministrul de externe ar putea lua decizia să se alinieze sau nu cu poziția Uniunii Europene.
Nicu Popescu: „Exact! Uniunea Europeană în următoarele zile, poate chiar azi va avea niște luări de poziție comune, până acum au existat niște declarații care au venit de la înaltul reprezentant pentru politica externă și comisarul pentru vecinătate și extindere, dar vor exista o serie de declarații comune semnate de toate statele membre ale Uniunii Europene. De regulă, Republica Moldova, Ucraina și Georgia sunt invitate se să asocieze acestor declarații și când această invitație va fi extinsă Chișinăului, în fond, este decizia ministrului de externe să dea indicația de a asocia Republica Moldova cu astfel de declarații și cred că este o șansă foarte bună ca Republica Moldova să se distanțeze de la această lipsă de echilibru manifestată de președintele Dodon față de situația din Belarus, să se asocieze la declarația Uniunii Europene care, evident, va apela la calm, va apela la evitarea violenței și cred că este în detrimentul Republicii Moldova cu foarte multe țări ca Republica Moldova să se poziționeze în calitatea unui partizan care încearcă să-l ajute pe Alexandr Lukașenka într-un moment care nu face față și nu face cinste nici Belarusului și nici acelor forțe politice din Moldova care în loc să se mențină la o anumită neutralitate și decență se grăbesc să implice Republica Moldova în această criză din Belarus. Graba pe care Republica Moldova a manifestat-o aliniindu-se cu președintele Lukașenka subliniază capacitatea Republicii Moldova de a avea o relație echilibrată cu politica externă nu doar cu Belarusul, dar și cu statele Uniunii Europene, cu vecinii noștri, cu Ucraina și cu alte țări.”
Europa Liberă: Dar cum ar trebui să continue cooperarea moldo-belarusă?
Nicu Popescu: „Cât despre cooperarea moldo-belarusă, noi nu putem privi succesele diplomatice și politica externă a Republicii Moldova exclusiv prin prisma relațiilor cu Belarusul. Avem un Acord de Asociere, tradițional Republica Moldova se aliniază la zeci de declarații ale Uniunii Europene, nu putem să reducem poziționarea politicii externe a Republicii Moldova la unul dintre puținii legitimani ai lui Lukașenka. Și în plus, din nou vreau să subliniez că toată cooperarea pe care o are Republica Moldova cu Belarusul este o cooperare pragmatică, care convine atât părții belaruse, cât și Republicii Moldova.
Viitorul economic și politic al Republicii Moldova depinde mult mai mult de relația noastră cu UE decât cu Belarusul
Belarusul nu este angajat în acte de caritate față de Republica Moldova atunci când este vorba de comerț, este comerț care convine ambelor părți și, până la urmă, chiar dacă suntem în situația de a alege, oricum viitorul economic și politic al Republicii Moldova depinde mult mai mult de relația noastră cu Uniunea Europeană decât cu Belarusul. Și în acest context, acest șut practic sau această disociere de poziția Uniunii Europene ne creează probleme de poziționare externă care din nou face ca Republica Moldova să fie mai izolată de partenerii noștri europeni decât merită țara noastră și decât merită interesul țării noastre. Or, miza este cu cine vrea Republica Moldova pe viitor să se asocieze în plan diplomatic – cu Alexandr Lukașenka, cu Vladimir Putin sau Republica Moldova își dorește o asociere și integrare cu Uniunea Europeană, evident păstrând relații bune și cu Rusia, și cu Belarus, dar fără a reproduce modele de comportament și fără a se alinia cu lideri precum Lukașenka împotriva tendințelor de pe continentul nostru și sfidând inclusiv relațiile bune dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.”
