Fiecare lege nouă, fiecare gazoduct, fiecare pod care ne unește cu UE și România este un pas în direcția integrării europene. Vrem ca în câțiva ani să putem spune la Bruxelles, Berlin și la Paris: „Stimați parteneri, noi am transformat această țară. Această țară nu este guvernată de oligarhi și corupți. Această țară merită să adere la UE.” Nu avem data când Republica Moldova va adera la UE. Moldova a ratat mulți ani și multe oportunități. Rolul nostru e să transformăm statul într-un partener credibil, a declarat Nicu Popescu, viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene la Europa Liberă.
Europa Liberă: Acum, mai mult ca niciodată, se vorbește și chiar se crede că Republica Moldova, după o perioadă de izolare internațională, se bucură de o deschidere fără precedent din partea partenerilor externi, din partea instituțiilor europene. O dovadă în plus ar putea fi și cele 36 milioane de euro anunțate în această săptămână, oficialii europeni susțin că programul în valoare de 600 milioane de euro nu are scop doar recuperarea economică, dar și asistență pentru implementarea reformelor, și în justiție, și în polițe, și în multe alte sectoare. Haideți să vorbim despre această deschidere fără precedent pe care ar avea-o Republica Moldova în aceste timpuri. Totuși au mai fost vremuri bune, în 2009, după ce au câștigat forțele proeuropene puterea, tot așa se considera.
Nicu Popescu: „Mă bucur să ne regăsim în acest studio, dna Ursu. Am mai avut ocazia să discutăm și anterior și-mi face o deosebită plăcere să putem discuta în detalii politica externă, procesul de integrare europeană și activitatea Ministerului de Externe. Într-adevăr, beneficiem de o deschidere fără precedent, ține de responsabilitatea noastră ca echipă de guvernare, clasă politică, ca Minister de Externe să folosim la maximum această deschidere, să putem genera din această deschidere în plan extern beneficii concrete pentru cetățenii Republicii Moldova și să nu călcăm pe aceleași greble pe care s-a călcat acum 10 ani sau acum 7-8 ani. Într-adevăr, în ultimii 5-6 ani Republica Moldova a trecut printr-o fază de politică externă extrem de dificilă în care liderii, guvernanții Republicii Moldova nu erau acceptați în calitate de parteneri credibili în majoritatea capitalelor europene.”
Europa Liberă: Se ajunsese la o izolare a statului pe plan extern?
Nicu Popescu: „Sigur! Deci este suficient să comparați rata vizitelor la Chișinău ale unor oficiali de rang înalt din alte țări cu ceea ce se întâmpla acum 4 ani, acum 2 ani. Evident, perioada aceasta de pandemie a modificat ritmul deplasărilor pentru toți, dar este foarte ușor să constați că în ultima o lună și jumătate am asistat la un ritm diplomatic fără precedent, cum nu s-a mai văzut de foarte-foarte mult timp.”
Europa Liberă: Dar această deschidere a partenerilor externi pe care îi are Republica Moldova și de care se bucură actualmente puterea de la Chișinău ar trebui să arate și rezultate concrete în implementarea reformelor, condiționalitățile rămân la ordinea zilei?
Nicu Popescu: „Condiționalitățile rămân, în același timp, aceste condiționalități corespund angajamentelor noastre. Dacă anterior condiționalitățile presupuneau faptul că fie guvernarea socialistă, fie guvernarea Partidului Democrat nu voiau să implementeze multe din aceste condiționalități legate de statul de drept, de lupta cu corupția, de alte domenii, aceste condiționalități despre care vorbim fac parte și din angajamentul atât al doamnei președinte, cât și al Partidului Acțiune și Solidaritate și al majorității parlamentare și, în acest sens, noi cu aceste condiționalități și cu partenerii noștri externi suntem pe aceeași lungime de undă.
Ați întrebat și referitor la rezultate și eu admit că este foarte important și scopul acestor vizite este să obținem rezultate concrete. Uneori, aceste rezultate sunt imediate, se anunță noi programe de asistență, noi donații pentru spitale, teste, vaccinuri – am văzut cu toții acest lucru –, în același timp, fiecare vizită este o investiție pentru o relație pe termen lung, este ca și o prietenie între oameni. Nu poți de fiecare dată când mergi în vizită la un prieten sau la o rudă să întrebi: „Ce am câștigat eu astăzi din faptul că am venit la ziua de naștere a verișorului meu sau a prietenului meu?”. Prin aceste gesturi noi construim niște relații de parteneriat care vor sprijini Republica Moldova încă decenii înainte și este foarte important s-o facem. Și fiecare vizită, da, unele aduc beneficii imediate, altele constituie un prim pas pentru rezultate concrete care vor veni ulterior, peste 3 ani sau peste 5 ani, sau chiar peste 10.”
Europa Liberă: Dvs., cei care sunteți autoritățile statului, încercați să le spuneți partenerilor externi, dar și cetățenilor Republicii Moldova că prioritatea zero este lupta împotriva corupției și reforma în justiție. Au trecut mulți ani, s-au pompat mulți bani în acest sector ca această justiție să fie reformată și să livreze rezultate în conformitate cu așteptările cetățenilor. Unii cred că e prea îngust segmentul acesta, că v-ați oprit doar la o singură abordare, anume lupta împotriva corupției și reforma justiției, că ar mai fi încă multe altele despre care ar trebui să vorbiți, să insistați, să aducă rezultate.
Nicu Popescu: „Știți că nu este domeniul de care sunt responsabil, în același timp, este absolut evident că pentru cetățenii Republicii Moldova situația din justiția noastră, nivelul de corupție din țara noastră este absolut inacceptabil și există această dorință în societatea noastră de a schimba lucrurile de o manieră destul de radicală. Pe partea externă, acest semnal, această urgență, această calamitate națională care este corupția este înțeleasă, partenerii noștri externi înțeleg și știu acest lucru, inclusiv din cauza faptului că nu suntem noi singurii care se ciocnesc de această problemă și, evident, avem un dialog și cu partenerii externi, în același timp, justiția nu este singura prioritate, este prioritatea zero. Dar ce înseamnă reforma justiției și lupta cu corupția? Înseamnă îmbunătățirea mediului de afaceri, capacitatea noastră de a atrage mai mulți investitori străini, crearea locurilor de muncă și aici, evident, se includ și prerogativele Ministerului de Externe în care noi putem să mergem cu mult mai multă credibilitate, să atragem investitori străini, să beneficiem de Zona de Liber Schimb cu Uniunea Europeană mai mult, pentru că, în condițiile în care noi îmbunătățim situația în domeniul justiției în Republica Moldova, se deschid multe alte oportunități și putem mobiliza și mai mult sprijin. După cum am spus, crearea de locuri de muncă, mărirea exporturilor în Uniunea Europeană și altele.”
Europa Liberă: Astăzi se poate vorbi cu certitudine despre ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova? Și cum ați explica Dvs. cetățeanului de la firul ierbii această integrarea europeană care ar trebui în ultimă instanță să aducă prosperitate și bunăstare în casele cetățenilor?
Nicu Popescu: „Eu aș spune că în Republica Moldova există două paliere – există oscilațiile preferințelor politice ale guvernărilor, ale miniștrilor, ale prim-miniștrilor, ale președinților de raioane. Știm bine că prioritățile de politică externă ale dlui Dodon erau altele decât dorința de a apropia Republica Moldova de Uniunea Europeană, știm bine că partidele politice sau chiar majoritățile parlamentare, atitudinea lor față de partenerii noștri externi oscilează. Și aici desigur asistăm la schimbări de mesaje, la schimbări de dinamică, care sunt absolut evidente. În același timp, există o evoluție structurală, de fond, a țării noastre, a societății noastre, a economiei noastre, care nu are aceeași amplitudine și aceeași frecvență de schimbări de poziție pe care o au unele partide politice sau unii înalți demnitari de stat. Și iată pe această platformă structurală Republica Moldova se mișcă ireversibil, practic, într-o integrare crescândă cu Uniunea Europeană de foarte mult timp, de un deceniu. Bunăoară, vă uitați la statisticile comerciale de export – acum 10 ani, Republica Moldova era mai puțin dependentă de piața europeană, acum este mult mai ancorată și integrată în economia europeană. Vă uitați pe alte domenii: securitatea energetică – acum câțiva ani nu avem o conductă care să ne conecteze la rețelele de distribuție de gaz din România și Uniunea Europeană, acum avem o conductă...”
Europa Liberă: ...dar nu e funcțională, adică nu curge gazul prin gazoductul Iași-Chișinău.
Nicu Popescu: „Nu curge, dar, raportat la situația de acum 3 ani, suntem într-o situație mai bună și încă într-un an-doi vom fi într-o situație energetică, geopolitică completamente diferită. Și iată această racordare, conectare, integrare în spațiul european avansează, clasa politică o poate accelera atunci când există această dorință, clasa politică au fost situații când a frânat această apropiere, dar direcția de ancorare și integrare a Republicii Moldova din ce în ce mai mult în spațiul european, în atitudinea cetățenilor avansează continuu, ireversibil și, în special în ultimul deceniu, ne-a adus într-o situație în care noi suntem mult-mult mai integrați în spațiul european.”
Europa Liberă: Mult mai integrați, dar mai este încă suficient de făcut ca în Republica Moldova să se armonizeze și legislația, și standardele la cele occidentale?
Nicu Popescu: „Absolut. Și intenția noastră și convingerea noastră este că acum avem o șansă unică de a accelera această integrare cu spațiul european în mai multe domenii noi care până acum nu au fost suficient de bine acoperite. Deci, din perspectiva noastră, ca echipă, ca guvern, Acordul de Asociere ne oferă această șansă de integrare europeană în foarte multe domenii. În același timp, cadrul Acordului de Asociere a fost pregătit în anii 2007-2008, când a fost elaborat primul proiect al acestui acord. Inițial, el a fost oferit Ucrainei, după aceea am negociat și noi un acord similar, dar la acea etapă, acum 13-14 ani, anumite domenii nu erau chiar atât de prioritare, nu erau chiar atât de urgente și nu sunt foarte bine reflectate în Acordul de Asociere.
Și intenția noastră este să continuăm implementarea Acordului de Asociere, dar, în același timp, paralel să dezvoltăm noi inițiative, noi platforme, noi proiecte de conectare a Republicii Moldova la spațiul european. Trei domenii prioritare – mediul înconjurător, securitatea și reziliența, și digitalizarea – sunt prioritățile guvernului nostru. Evident, sub Acordul de Asociere avem planuri și vom avea sprijin enorm și pentru construcția infrastructurii, și pentru reforma justiției, și pentru îmbunătățirea mediului înconjurător. Deci, aceste lucruri sunt, se vor întâmpla, obținem sprijin, ele se fac sub și în cadrul implementării Acordului de Asociere, dar și procesului de reforme, dar mai sunt alte domenii pe care vrem să le adăugăm cadrului...”
Europa Liberă: Dvs. lăsați să se înțeleagă că v-ați dori o avansare a cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Deocamdată, acest lucru se face doar în baza prevederilor Acordului de Asociere, poate fi modificat acest acord? Poate Republica Moldova să ceară mai mult de la Bruxelles? Trebuie și Bruxelles-ul să ofere o perspectivă clară de integrare europeană pentru Republica Moldova?
Nicu Popescu: „Acordul de Asociere este un document viu. În Acordul de Asociere există o clauză care presupune așa-numita „armonizare dinamică”. Prin Acordul de Asociere noi ne-am angajat să aliniem legislația Republicii Moldova la legislația europeană în foarte multe domenii, dar, în același timp, ne-am angajat că în anumite domenii ne vom alinia la legislația europeană inclusiv în acele prevederi pe care Uniunea Europeană le va adopta pe viitor. Deci, Acordul de Asociere este un cadru suficient de flexibil ca noi la această etapă să nu ne dorim un nou acord, dar în paralel noi putem crea noi inițiative. Și vă dau un exemplu din ultimul deceniu: Acordul de Asociere nu are prevederi legate de abolirea vizelor, ridicarea vizelor pentru cetățenii Republicii Moldova nu a fost o prevedere din Acordul de Asociere.”
Europa Liberă: Dar s-a făcut în paralel.
Nicu Popescu: „S-a făcut în baza altui acord – liberalizarea pieței aeriene dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care a deschis piața noastră pentru mai multe companii străine, pentru companii low-cost, care a redus dramatic prețurile pentru biletele de avion, ea nu s-a făcut în cadrul Acordului de Asociere, s-a făcut printr-un acord separat. Deci, intenția noastră este să păstrăm Acordul de Asociere, este un document viu, care va continua să ne permită să aprofundăm integrarea cu Uniunea Europeană, dar în paralel putem să avem alte proiecte, alte acorduri și alte inițiative care ne ancorează și în alte domenii.”
Europa Liberă: Dar atunci când discutați cu partenerii de la Bruxelles, Dvs. insistați ca ei să ofere această perspectivă și Republicii Moldova?
Nicu Popescu: „Absolut!”
Europa Liberă: Și care e răspunsul?
Nicu Popescu: „Această perspectivă să extindem domeniile de cooperare.”
Europa Liberă: Nu, perspectiva integrării europene pentru un stat precum Republica Moldova?
Republica Moldova a pierdut foarte mulți ani, a ratat foarte multe oportunități
Nicu Popescu: „Deci, Republica Moldova se integrează în Uniunea Europeană prin acțiunile pe care le întreprindem. Dacă vorbim de un moment, o zi, în care Republica Moldova devine oficial candidat sau oficial aderă la Uniunea Europeană, evident nu avem un astfel de date, inclusiv din cauza faptului că Republica Moldova a pierdut foarte mulți ani, a ratat foarte multe oportunități și sistemul nostru de justiție, gradul nostru de corupție, performanța economiei noastre, mai multe eșecuri în planul funcționării democratice a sistemului nostru politic din ultimii ani trimit semnal partenerilor noștri că Republica Moldova nu este gata și nu este credibilă în calitate de un potențial candidat. La această etapă, rolul nostru este să transformăm Republica Moldova într-un potențial candidat credibil, dar pentru a obține acest lucru trebuie să luptăm cu corupția, reforma justiției, mediul, fortificarea instituțiilor statului ca noi în câțiva ani să fim în poziția de a spune la Bruxelles, la Berlin, la Paris, în alte capitale. „Stimați parteneri, noi am transformat această țară, această țară nu este guvernată de oligarhi și corupți, această țară merită să adere la Uniunea Europeană”. Și trebuie să ne facem noi temele pe acasă încât să putem merge la Bruxelles cu o cerere de aderare, dar în spatele nostru să avem niște instituții funcționale, un stat funcțional, astfel încât europenii să spună: „Da, într-adevăr, dvs. sunteți mai bine guvernați, aveți un sistem de guvernare mai funcțional decât aveați anterior și acum putem discuta serios niște progrese în direcția procesului tehnic de aderare.” În același timp, integrarea europeană, după cum vă spun, continuă, fiecare lege nouă este trecută prin prisma compatibilității cu legislația europeană, fiecare inițiativă, fiecare pod care ne conectează la România și UE, fiecare gazoduct, fiecare rețea de distribuție electrică care ne unește la spațiul european este un pas în direcția integrării europene și noi o facem.”
Europa Liberă: Pentru că acum se discută foarte mult despre nevoia modificării Constituției, credeți că totuși a venit momentul și ar putea să se ajungă la un compromis pe tema ireversibilității parcursului european ca să fie modificată Constituția și să fie stipulat și acest deziderat?
Nicu Popescu: „Deci, modificările constituționale nu țin de mandatul meu, de prerogativele mele în calitate de ministru, aici se expun parlamentarii, ceea ce ține de prerogativele mele este să aprobe Republica Moldova de spațiul european, de Uniunea Europeană prin acțiuni concrete și asta pot face eu.”
Europa Liberă: Uniunea Europeană totuși privește cu îngrijorare la statele care au conflicte secesioniste, Republica Moldova are de rezolvat problema transnistreană. E greu acest lucru, știu că depuneți eforturi acum ca să încercați să convingeți, iarăși, și partenerii externi că ar trebui să se apropie ziua reglementării transnistrene. Cum e posibil acest lucru și dacă într-adevăr Bruxelles-ul cere ca Republica Moldova să nu aibă, să scape de acest conflict?
Nicu Popescu: „În acest sens, partenerii noștri externi, statele membre ale Uniunii Europene, instituțiile europene absolut clar întotdeauna sprijină integritatea teritorială a Republicii Moldova, poziția noastră în procesul de reglementare transnistreană, în același timp nu există niciun fel de condiționare legată de reglementarea transnistreană, noi putem avansa în direcția Uniunii Europene în foarte multe domenii de politici publice, economice, politice în condițiile actuale, aceste două calendare nu sunt legate, în același timp, noi știm că, inclusiv în Balcani sunt state cu situații destul de dificile, inclusiv legate de integritatea lor teritorială, care sunt state candidate și au o perspectivă de aderare la UE. Deci, noi avem foarte multe oportunități să ne apropiem de UE, inclusiv în condițiile nereglementării acestui conflict.”
Europa Liberă: În luna octombrie este așteptat la Chișinău președintele în exercițiu al OSCE, ați discutat acest subiect și în această săptămână. Apropo despre această reglementare transnistreană, ați discutat atunci când a fost dl Kozak la Chișinău subiectul acesta și, în general, ce ați mai discutat, și nu s-a aflat în spațiul public?
Nicu Popescu: „Ceea ce s-a aflat în spațiul public este ceea ce am discutat, aici cred că a fost un grad destul de deschidere și transparență destul de mare. Cu Federația Rusă avem diferite subiecte complexe care trebuie să încercăm să le soluționăm, soluții rapide nu știu dacă sunt, vom vedea, dar evident, știm foarte bine că pentru foarte mulți producători agricoli din Republica Moldova este important să se redeschidă accesul pe piața rusă pentru anumite produse. Acum, anumite produse Republica Moldova le poate exporta cu succes pe alte piețe, dar acest lucru nu este valabil pentru toate produsele, bunăoară, merele nu sunt la fel de ușor exportate pe piața Uniunii Europene precum alte produse agricole, care se exportă mai ușor pe piața rusă. Deci am discutat...”
Europa Liberă: De asta au și fost oferite cote care nu au fost acoperite, se pare?
Nicu Popescu: „Unele cote au fost acoperite, dar pe alte produse, inclusiv la mere există o competiție atât de mare pe piața Uniunii Europene, că noi nu putem. Multe exporturi, care anterior mergeau pe piața Federației Ruse, au găsit posibilitatea de a fi exportate pe alte piețe de desfacere, dar nu toate. Și pentru acești producători agricoli ai noștri, pentru acești concetățeni ai noștri este important ca noi să încercăm să soluționăm aceste blocaje în relația economică cu Federația Rusă. S-a discutat acest tip de subiecte comercial-economice, evident, s-a discutat și procesul de reglementare transnistreană, unde Republica Moldova stă ferm pe pozițiile noastre de interes național, stă foarte ferm și continuă să spună foarte franc, să ne exprimăm poziția pe procesul de reglementare transnistreană, pe necesitatea retragerii trupelor ruse, pe necesitatea distrugerii munițiilor stocate în regiunea transnistreană și aceste lucruri sunt spuse franc și în privat, și în public. În același timp, maniera în care o facem și ne exprimăm aceste poziții este respectuoasă, calmă, pentru că speranța noastră este că printr-un dialog respectuos, calm și prezența acestui dialog vom putea, eventual, să obținem mai multe progrese.”
Europa Liberă: Dl ministru, dar trebuie să existe totuși un plan de reglementare transnistreană?
Nicu Popescu: „Republica Moldova are o viziune foarte clară a reglementării, deci Dvs. spuneți plan...”
Europa Liberă: Viziunea e clară – integritate, suveranitate, independență.
Nicu Popescu: „Da, într-adevăr! Există viziunea noastră de la care noi nu ne abatem și, evident, există pași pe care-i facem pentru a avansa în această direcție. Acum cineva poate să-l numească plan, cineva poate să-l numească foaie de parcurs, cineva poate să nu-l numească, dar să întreprindă acești pași fără a oferi, știți, o ștampilă, care se pune: plan, foaie de parcurs, anumite acțiuni pot și sunt întreprinse fără a avea un document care le integrează. Deci trebuie sau nu trebuie? Ceea ce contează cel mai mult sunt acțiunile care vizează reintegrarea țării și soluționarea inclusiv a celor probleme de politică externă la care m-am referit.”
Europa Liberă: Deseori reacțiile autorităților de la Tiraspol se reduc la șantajul care vine din partea Republicii Moldova asupra acestei regiuni, am avut și ultimul caz cu plăcuțele de înmatriculare a autovehiculelor. Spuneți-ne Dvs., ce s-a negociat cu partea ucraineană și de ce au apărut atâtea interpretări în spațiul public?
Nicu Popescu: „Deci, aceste plăcuțe neutre sunt un mecanism care se discută din 2012, acum câțiva ani a existat acest acord prin care mașinile, vehiculele din regiunea transnistreană care vor să iasă în afara spațiului legal al Republicii Moldova să o facă în baza plăcuțelor neutre, dar soluțiile tehnice de pregătire și procesul de eliberare a acestor plăcuțe nu a fost foarte rapid, nu din cauza autorităților Republicii Moldova de la Chișinău, au existat blocaje pe partea transnistreană.”
Europa Liberă: Ce blocaje au existat?
Nicu Popescu: „Există, mă rog, o capacitate relativ redusă de eliberare a acestor plăcuțe, nu a existat nici o campanie foarte bună de informare și de trimitere a semnalelor către locuitorii regiunii transnistrene că într-adevăr trebuie să se grăbească la trecerea la aceste plăcuțe. Deci au fost câteva insuficiențe în programul de pregătire a acestei tranziții spre un nou regim de ieșire din această regiune spre Ucraina. Prin urmare s-a încercat găsirea unei soluții care oferă un pic mai mult timp locuitorilor din regiunea transnistreană să se adapteze la acest regim, acest lucru s-a discutat cu Ucraina și la această etapă știți bine că aceste plăcuțe neutre au fost implementate, nu se întâmplă nimic dramatic la frontiera moldo-ucraineană în acest sens, bănuim că deja conform statisticilor rata persoanelor care încearcă să obțină aceste plăcuțe neutre a crescut, vom trece printr-o perioadă de tranziție, nu este nici o criză, situația este calmă și...”
Europa Liberă: Revenim la dialogul moldo-rus. După ce a plecat Dmitri Kozak de la Chișinău, se considera că în timpul cel mai apropiat ar putea să aibă loc o întrevedere Nicu Popescu – Serghei Lavrov. Pregătiți o asemenea vizită?
Nicu Popescu: „La etapa actuală nu discutăm data unei eventuale vizite la Moscova sau a unei eventuale vizite a omologului meu rus la Chișinău, o astfel de dată nu se discută, cam atât vă pot spune la această etapă.”
Europa Liberă: Dar deschiderea pe care o are Republica Moldova din partea Occidentului nici pe departe nu poate fi comparabilă cu deschiderea pe care o are Republica Moldova din partea Federației Ruse. Și mulți își pun întrebarea: de ce?
Nicu Popescu: „Natura relațiilor noastre cu partenerii noștri occidentali este foarte diferită de natura relațiilor noastre cu Federația Rusă, structura acestor relații, subiectele pe care le discutăm sunt foarte diferite. În sensul acesta, eu nu vreau să compar gradul de deschidere, pentru că nu este corect, avem o altă istorie a relațiilor, avem o altă structură a schimburilor economice, avem diferite grade de asistență economică, de dependențe comerciale. Deci, toate lucrurile astea sunt absolut diferite, incomparabile, în același timp, politica externă există pentru a promova interesul și influența țării atât în fața unor parteneri cu care este ușor să discuți, cât și în fața unor parteneri cu care este dificil să discuți. Dacă relațiile internaționale ar fi fost întotdeauna pașnice, calme, fără diferențe – nu ar fi existat servicii diplomatice, serviciile diplomatice, ministerele de externe, însuși acest job, diplomația, presupune necesitatea ca statele să poată avea discuții și în situații de oportunități, și în situații complexe, și în situații de diferențe majore pe anumite subiecte, acesta este rolul diplomației. Și noi subiecte dificile avem cu mai mulți parteneri, dar singura modalitate prin care ele pot fi mai puțin dificile este să avem o diplomație activă, să discutăm, să ne promovăm interesul, pentru că dacă nu ne explicăm noi poziția noastră, dacă nu o argumentăm noi, dacă nu o promovăm noi, atunci cine o va face?”
Europa Liberă: Dar mai nou se acreditează și ideea că marile puteri ar fi găsit sau ar putea să găsească un consens pe dosarul Republica Moldova. E adevărat ceea ce spun unele voci?
Nicu Popescu: „Dna Ursu, Dvs. sunteți o persoană care de foarte mult timp urmăriți foarte atent politica externă, Dvs. știți foarte bine schimbările de nuanțe, semnalele diplomatice nu doar în plan public și Dvs. știți că periodic, o dată la 2-3 ani, se pornește o agitație că, iată, marile puteri-marile puteri... Eu îmi amintesc astfel de discuții și prin 2002-2003, și prin 2007-2008, eu nu pot să...”
Europa Liberă: Dl Popescu, totuși acum în regiune se produc anumite schimbări, transformări?
Nicu Popescu: „Se produc schimbări în toată lumea, mari schimbări se întâmplă în permanență peste tot. Eu nu pot anticipa și nu pot specula ce vor să facă SAU ce vor face marile puteri, cert este că noi avem un interes național, noi ni-l promovăm, noi îl promovăm în egală măsură, cu egală fermitate și la Est, și la Vest, și la Sud, și la Nord, suntem un stat suveran, nimeni nu ne va impune decizii care țin de interesul național al Republicii Moldova, nimeni nu poate impune absolut nimic atunci când societatea noastră știe ce vrea. Și pe aceste subiecte societatea noastră știe ce vrea! în același timp, ceea ce v-am spus eu acum mi-o spun și foarte mulți parteneri externi, prieteni ai Republicii Moldova, care vin nu doar cu asistență de vaccinuri, cu investiții, cu sprijin pentru construcția infrastructurii, ei vin inclusiv cu un mesaj de sprijin în care spun: «Noi vă sprijinim în aceste dosare dificile»...”
Europa Liberă: Dar voi trebuie să știți ce vreți...
Nicu Popescu: „Noi știm ce vrem, dar eu nu văd în ce circumstanțe ar veni anumite state din afară să impună anumite soluții, nu văd, pentru că multe din aceste state țin foarte mult la Republica Moldova, țin foarte mult la funcționalitatea Republicii Moldova și chiar dacă teoretic acest lucru s-ar întâmpla, atâta timp cât noi știm ce vrem, eu nu văd riscuri de deraiere de la interesul național al Republicii Moldova.”
