Linkuri accesibilitate

Cristian Diaconescu: România trebuie să fie un liant și primul investitor european în R. Moldova


Cristian Diaconescu

Fostul ministru de externe al României, președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP) Cristian Diaconescu s-a întâlnit recent cu Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, exprimându-și ulterior aprecierea pentru modul în care s-a desfășurat discuția și pentru perspectivele unui dialog constant pe teme de interes comun. El a declarat Europei Libere că va folosi toate cunoștințele și expertiza dobândite de-a lungul carierei de diplomat, declarându-se un „avocat al Republicii Moldova”.

Cristian Diaconescu: România trebuie să fie un liant și primul investitor european în R. Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:37:16 0:00
Link direct

Europa Liberă: Ați efectuat o vizită la Chișinău, v-ați întâlnit cu șefa statului, cu președinta Maia Sandu, ați promis să fiți un avocat al Republicii Moldova și ați spus că o considerați pe dna Sandu politicianul în jurul căruia Republica Moldova poate să-și construiască un viitor mai bun. Cum definiți Dvs. acest viitor mai bun, pornind de la integrarea europeană?

Cristian Diaconescu: „Da, pornind de la integrarea europeană. A fost o mare plăcere și onoare pentru mine să o revăd pe dna Maia Sandu, președinta Republicii Moldova și, mai ales, să înțeleg încă o dată, chiar din direcția instituției prezidențiale, faptul că determinarea proeuropeană a Republicii Moldova este în acest moment și un proiect politic asumat. Spun acest lucru, pentru că de-a lungul anilor cu toții, politicieni de-o parte și de alta a Prutului, am făcut declarații interesante, importante, deschizând în așteptările oamenilor orizonturi interesante în ceea ce privește situația noastră aici, în estul Europei, dar, din câte am înțeles, dna președintă Maia Sandu are o abordare cât se poate de pragmatică din acest punct de vedere și este în acest moment, într-adevăr, purtătorul, vectorul semnificativ, alături de partidul majoritar din Parlamentul de la Chișinău în ceea ce înseamnă ieșirea pe proiect în relația cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Partenerii externi arată o deschidere totală pentru Republica Moldova, au fost efectuate vizite care sunt considerate importante la Chișinău de către președinți, de către miniștri de externe, dar deschiderea pe plan extern nu e suficientă totuși ca să rezoneze cu agenda ambițioasă a celor de la guvernare, pentru că este foarte multă muncă de făcut, Republica Moldova a fost restanțieră la implementarea reformelor. Cetățenii ce trebuie să înțeleagă, că vine sprijin din exterior și cu asta se fac reformele?

Cristian Diaconescu: „Dacă îmi acceptați un referențial la experiența mea din trecut în procesul de integrare europeană, așteptările sunt întotdeauna cât se poate de clare de ambele părți. Deci, din acest punct de vedere este nevoie ca în Republica Moldova ceea ce se afirmă politic, mai ales în legătură cu funcționarea statului de drept, a justiției, cu independența sistemului judiciar față de politic, în ceea ce privește controlul și reacția imediată în legătură cu corupția, mai ales cea de natură endemică, sunt criterii pe care europenii le au în vedere prioritar.

Nu se poate pune problema unei investiții pur și simplu doar pentru simplul fapt că la un moment dat există orientare politică proeuropeană, se discută proiecte punctuale și din acest punct de vedere România, și ca stat membru al Uniunii Europene, poate și trebuie să fie în acest moment, nu mai are niciun argument să relativizeze relația cu Republica Moldova, deci trebuie să fie un liant și în egală măsură primul investitor european în Republica Moldova. Putem discuta de chestiuni punctuale extrem de semnificative, nu putem elimina, de exemplu, taxa de roaming între cele două state numai de 1 Decembrie, vorbim de Autostrada Unirii Târgu Mureș-Iași-Ungheni, unde este proiectul și aici avem și noi foarte mari responsabilități. Am vorbit la un moment dat de un pod Ungheni-Grozăvești, trecerea la ecartamentul pe calea ferată în varianta europeană...”

Europa Liberă: ...de la cel sovietic la cel european.

Cristian Diaconescu: „Exact. Gazoductul Iași-Ungheni. Deci, acestea sunt componentele esențiale ale proiectului european, pentru că toate aceste proiecte și multe altele pot în egală măsură să reprezinte o variantă de finanțare excelentă din partea Uniunii Europene. De ce? Pentru că discutăm de frontiera Uniunii Europene. Aici voiam să atrag atenția, nu este numai o chestiune bilaterală între România și Republica Moldova. Orientarea proeuropeană a Republicii Moldova oferă și Uniunii Europene, ca să nu mai spun Alianței Nord-Atlantice, un anume tip de semnal de disponibilitate, de cooperare și ambele direcții aduc stabilitate care folosește și Republicii Moldova, dar folosește și zonei europene. De aceea vă spuneam de autostradă cu dublu sens. Avem în acest moment, prin proiectul politic clar de la Chișinău, posibilitatea de a avea o zonă de securitate în vestul Republicii Moldova și în sud-estul Uniunii Europene.”

Cristian Diaconescu: Nimeni nu-și poate permite să nu fie atent la ceea ce se întâmplă în R. Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:42:14 0:00

Europa Liberă: Ați amintit despre proiectele importante care ar urma să fie implementate între cele două state, între Republica Moldova și România. Proiectele sunt costisitoare. Despre aceste proiecte se vorbește de zeci de ani de zile, inclusiv despre darea în folosință a gazoductului Iași-Chișinău. De atâtea ori a fost tăiată panglica pentru ca să ajungă flacăra albastră nu doar în câteva case de la Ungheni, dar până la Chișinău, dar pe parcurs s-a dovedit că totuși lucrurile nu stau chiar atât de simplu, pentru că sunt și unii funcționari care pun piedici, sunt și condiții care nu neapărat au depins de voința politică. Iată aici cine și cum intervine?

Cristian Diaconescu: „Aici, într-adevăr, trebuie să intervină politicul și în acest moment, iarăși o spun, nu mai are nicio scuză, fie de la Chișinău, fie de la București, ca sistemul politic să aibă rezerve de vreun fel sau altul. Cum bine știți și Dvs., și eu, și toți ceilalți care venim dinspre Republica Moldova sau mergem spre Republica Moldova trebuie să trecem prin două puncte de frontieră. Această problemă se poate rezolva într-o zi...”

Europa Liberă: Și de ce nu se rezolvă?

În acest moment, dvs. exportați din Republica Moldova spre Uniunea Europeană 66 la sută din produse

Cristian Diaconescu: „E, într-adevăr, o întrebare foarte bună, dar pot să vă spun că, cel puțin din cum se văd lucrurile în teren, nu există niciun fel de chestiune tehnică ce ar sta în fața unei astfel de decizii, iar ca valoare de semnal, nu mai vorbesc de operaționalizarea circulației pe frontieră, ar fi un gest foarte interesant, ca să nu mai vorbesc de deschiderea unor noi puncte de trecere. De ce este important? Nu numai, să spunem așa, dintr-o variantă sentimentală, dar, de exemplu, exporturile Republicii Moldova s-au dublat față de acum 10 ani. În acest moment, dvs. exportați din Republica Moldova spre Uniunea Europeană 66 la sută din produse. Nu-i așa că ar fi nevoie măcar tranzitul lor să fie unul cât se poate de clar? Investițiile în Republica Moldova din România, din câte știu, se află pe locul 5, dar primele 4 mari state investitoare în Republica Moldova sunt din Uniunea Europeană, Rusia este pe locul 7 ca investitor în Republica Moldova. Deci, asta este realitatea de fapt, în acest moment nu mai discutăm pe vorbe, pe declarații sau pe scenarii construite în context de război hibrid, discutăm ceea ce înseamnă cu adevărat modernizarea Republicii Moldova. Și mai este aici o chestiune, unii ar zice de imagine, dar mie mi se pare ceva mai mult. În 2014, atunci când s-a concluzionat dialogul cu Republica Moldova în baza negocierilor în Parteneriatul Oriental, Republica Moldova a fost prima din cele 6 state cu care s-a început dialogul în ceea ce privește Parteneriatul Estic, prima ca performanță, în acel moment a început să funcționeze Acordul de Asociere, care a devenit operațional pentru Republica Moldova în 2016, dar a mai existat ceva: libera circulație a cetățenilor. Nu-i așa că, indiferent din ce comunități, din ce zone veneau cetățenii Republicii Moldova, fie din Chișinău, fie din zona găgăuză sau din zona transnistreană, oamenii căutau pașapoarte biometrice ca să meargă în Occident. Argumentele acestea prevalează dincolo de orice fel de scenariu și retorică mai mult sau mai puțin interesată din punct de vedere politic.”

Europa Liberă: Ați amintit de pașapoartele biometrice, dar eu care merg deseori în teritoriu, în fiecare duminică, din discuția cu cetățenii Republicii Moldova aflu că foarte mulți mai așteaptă să redobândească cetățenia României, să aibă pașaportul românesc, ca acest acces în spațiul Uniunii Europene să fie și mai ușor. Se zice că peste 600 de mii au redobândit cetățenia și că încă vreo 200-300 de mii mai așteaptă redobândirea cetățeniei. Ce părere aveți despre acest fenomen?

Cristian Diaconescu: „Am exact aceeași părere pe care o are legislația românească. Cei care redobândesc cetățenia - fie ei, fie antecesorii lor - și-au pierdut cetățenia română din cauza unor momente politice extrem de complicate. Din acest punct de vedere, analiza și evaluarea instituțiilor românești în legătură cu solicitările de cetățenie trebuie să fie făcute din această perspectivă privind dobândirea cetățeniei.”

Europa Liberă: Să admitem că 90 la sută din populația Republicii Moldova are și cetățenia României, asta ar însemna o unire peste noapte?

Cristian Diaconescu: „Nimic nu se poate face peste noapte în zona noastră. Din păcate, pentru că sunt multe proiecte bune implementate rapid, dar pune pe mulți din cei care privesc cu suspiciune spre statele noastre în situația faptului împlinit. Da, este un anume tip de semnal, dar care în acest moment ne obligă, nu neapărat este un câștig pur și simplu și să-l considerăm suficient, și să mergem mai departe rămânând doar la nivelul retoric în ceea ce privește reîntregirea. Deci, opțiunea spre cetățenia română în mod clar este cel mai bun indice sociologic în legătură cu ceea ce doresc cetățenii Republicii Moldova, știți că de multe ori se pleacă de la această aserțiune. Bine, bine, am înțeles, politic, mă rog, cultural, administrativ, religios există o identitate comună, dar oamenii ce vor? Noi înțelegem că prin această opțiune doresc evident o apropiere de România și nu numai o intermediere pentru a ajunge în Occident, hai ca să discutăm iarăși cât se poate de direct, dar până la urmă semnalul major pe care îl putem da ca instituții din ambele state este cel economic, este cel investițional.

Noi am discutat și am enunțat aici o serie de idei, proiecte care, multe dintre ele, au rămas la nivel aspirațional, doar în declarații publice. Nu poți să deschizi, cum foarte bine spuneați, acea conductă de gaz Iași-Ungheni și să constați la un moment dat, de data asta în România, că presiunea pe țeavă diferă între cele două state. Dar n-ai știut asta de la bun început? Deci, eu de la aceste elemente aș pleca. Mai mult, partidul dnei Maia Sandu, PAS în Republica Moldova are majoritatea în acest moment în parlament. Deci, orice fel de decizie nu poate fi împiedicată din punct de vedere normativ, în așa fel încât Chișinăul să se asocieze imediat unui anume tip de proiect pe care fie Uniunea Europeană, fie România sunt capabile să-l producă. Avem toate condițiile politice. Unde este problema? Și nu vreau să fie provocator. Atenție că o nișă de oportunitate nu rămâne deschisă la infinit!”

Europa Liberă: Ce părere aveți Dvs. despre curentul unionist și despre reproșurile care vin din tabăra unioniștilor la adresa Maiei Sandu că nu pronunță cu text deschis că o salvare pentru Republica Moldova ar putea să fie reunirea?

Cristian Diaconescu: „Eu sunt un tehnician înainte de a fi politician sau, mai bine spus, politruc. Din punctul meu de vedere, trebuie să cooperezi și să-i sprijini pe acei politicieni care îți împărtășesc aspirațiile și cu care poți stabili strategii clare, pe pași, în legătură cu ducerea la un bun sfârșit a unui proiect. Discutând un proiect foarte sensibil, Partidul Mișcarea Populară îl are în continuare în statut și este o linie politică pe care o susțin din toate puterile, avem nevoie însă de oameni capabili - și noi la București, și dvs. la Chișinău - care să ducă la bun sfârșit acest proiect într-un ritm cât mai rapid, dar având foarte mare grijă să nu-l compromită prin fariseism sau oportunism ieftin. Deci din această perspectivă discutăm de lucruri prea serioase atunci când ne referim la reîntregire, încât fie că avem politicieni slabi, fie că nu știm care sunt pașii de urmat din această perspectivă.”

Vox pop: Unirea cu România şi preţul ei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:39 0:00

Europa Liberă: Apropo despre pragmatismul care trebuie să domine cooperarea moldo-română vreau să vă întreb, pentru că a fost deja anunțat, după ce s-au văzut cei doi miniștri de externe – de la Chișinău și de la București – au spus că urmează să aibă loc o ședință comună a cabinetelor de miniștri. Asemenea ședințe au avut loc și în trecut, dar se pare că totuși aveau mai mult o încărcătură simbolică. Credeți că acum la modul cel mai serios aceste proiecte despre care ați amintit ar putea să se discute și să nu se rămână doar la nivelul discuțiilor?

Cristian Diaconescu: „Mi-aș dori ca acest lucru să se întâmple. Am participat și eu de-a lungul anilor la două ședințe comune de guvern care, într-adevăr, s-au concretizat cu aproape nimic. Din această perspectivă, declarații publice nu-i o problemă. Cu permisiunea Dvs., fac și eu acum la Dvs. zeci de declarații pe care sigur o să le împărtășească toată lumea, dar după 5 minute fiecare se va gândi la grijile lui. O astfel de ședință de guvern, ca să fie într-adevăr una de substanță, trebuie foarte bine pregătită. Ideea că ne urcăm 5 miniștri într-un autocar și venim la Chișinău, și acolo facem poze vorbind despre generalități, nu reprezintă decât un tip de atitudine prin care vrem să păcălim oamenii. Or, din această perspectivă, nu vreau să fiu cinic, nu, nici pe departe, am speranța că se înțeleg raționalitățile pentru care, într-adevăr, merită ca cele două guverne să stea alături, dar numai simpla prezență fizică pentru a încerca să dai un fel de semnal este, după părerea mea, insuficientă.

Oportunitatea de astăzi, mai ales în ce privește configurația politică de la Chișinău, este una extraordinară. Nu am avut în ședințele de guvern anterioare o configurație politică a Guvernului de la Chișinău care să fie suficient de consecventă unor proiecte împreună cu România. Și atunci s-a mers la minima rezistență, cum se spune. Acum nu mai există această situație, dar o spun încă o dată, fereastra de oportunitate în ceea ce privește upgradarea, ridicarea relației între România și Republica Moldova nu durează la infinit. Se pot întâmpla multe într-o Europă de Sud-Est extrem de complicată, care să dea peste cap orice fel de proiect și în acel moment rămânem cu vorbele.”

Europa Liberă: Credeți că Republica Moldova poate prinde acest ultim vagon al integrării europene?

Cristian Diaconescu: „Da, categoric! Argumentul? Am urmărit și susținut diversele funcții publice pe care le-am avut. Cum vă spuneam, dialogul cu Republica Moldova în cadrul Parteneriatului Oriental, ca să mă refer la ultimul proiect la Uniunii Europene, în acel moment, situația era foarte complicată, pentru că Uniunea Europeană la pachet dorea să discute cu vecinătatea estică, cu 6 state deodată perspectivele integrării. Din cele 6 state au rămas 3 – Ucraina, Georgia și Republica Moldova. Dintre aceste 3, statul Republica Moldova a fost primul cel mai bine înțeles și cel mai bine acceptat de partenerii noștri occidentali. Ei bine, la o lună-două a apărut scandalul cu furtul miliardului.”

Europa Liberă: Dar această perspectivă europeană trebuie să fie spusă cu voce tare și de către Bruxelles sau e suficient ceea ce există în toate documentele că, atunci când țara e pregătită, poate să depună cererea de aderare?

Cristian Diaconescu: „Trebuie să fie într-adevăr spusă puternic și de Bruxelles. Vă spun și din experiența noastră, dar aici instituțiile și liderii europeni trebuie să fie încurajați, deci este o chestiune care ține de modul în care Chișinăul exercită politica externă. Am văzut că Maia Sandu are deschiderile necesare, deci din acest punct de vedere nu cred că ar fi o problemă, dar, repet, este o chestiune care funcționează în tandem: pe de o parte, se stabilește o agendă comună, există agenda comună europeană în procesul de asociere a Republicii Moldova, iar pe de altă parte, se complinesc diversele etape, care înseamnă, pe de o parte, finanțarea din zona Uniunii Europene și decizii luate de autoritățile și de Parlamentul de la Chișinău corespunzător acestor proiecte. Nimeni nu cere să rezolvi totul dintr-odată, dar odată ce te-ai angajat politic într-un to do list, cum aveam noi acest tip de agendă pe etape și, dacă ești consecvent din acest punct de vedere, aceasta înseamnă integrarea în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Se consideră o piatră grea de încercare pentru Republica Moldova regiunea transnistreană atunci când e vorba de integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, pentru că și aici punctele de vedere sunt împărțite. Unii spun că Republica Moldova în Uniunea Europeană fără Transnistria, alții spun cu Transnistria. Ar fi o piatră atârnată la gâtul Republicii Moldova această regiune transnistreană cu acest conflict nesoluționat?

Cristian Diaconescu: „Este! În acest moment, orice conflict înghețat generează probleme în relația cu Occidentul. Și din acest punct de vedere vreau să fiu cât se poate de corect. Pe de altă parte, modul în care prin un anume tip de atitudine politică atragi susținători în găsirea unei soluții în ceea ce privește această regiune, parte a Republicii Moldova, ține de capacitatea politică a reprezentanților Chișinăului. Da, este foarte dificil, este foarte greu să vă spun acum care ar fi soluția, pentru că ceea ce este important și, sunt convins, la Chișinău lucrurile acestea se știu mult mai bine este să-ți atragi parteneri pentru ca cu acești parteneri cât mai puternici din zona europeană, dar nu numai, să reușești să stabilești un proiect în legătură cu situația din această zonă. Evident, din perspectiva mea și, mă rog, am avut ocazia, și mă bucur pentru asta, să mă lupt din 2001 cu diversele variante care se înscriau în conceptul de federalizare. Așa ceva nu este admisibil! Practic ceea ce se întâmplă acum este o separație teritorială care nu are absolut niciun fel de bază legală, etnică, culturală, religioasă, cum ați vrea să priviți lucrurile, dar este o realitate de fapt și tergiversarea problemei, indiferent de ce formate avem în vedere, nu face decât să dăuneze perspectivei Chișinăului în Occident. Nu vreau să vă ascund acest lucru. Rezolvarea însă se poate face având o susținere serioasă. Singură Republica Moldova această temă n-o poate soluționa...”

Europa Liberă: Există acest format de negocieri „5+2”, cunoașteți că acest mecanism totuși nu a adus rezultatele pe care le așteptau inclusiv autoritățile Republicii Moldova, pentru că se consideră că autoritățile statului ar fi făcut cedări în favoarea regimului secesionist, dar vocea decisivă în acest format o are și Federația Rusă. Credeți că Republica Moldova, autoritățile Republicii Moldova ar trebui să îmbunătățească cooperarea moldo-rusă ca să fie identificată o soluție durabilă pentru criza transnistreană?

Cristian Diaconescu: „Nu mă feresc să dau un răspuns direct, dar este foarte dificil, pentru că la Chișinău se știe mult mai bine cum arată tabloul unei negocieri „5+2” care, după părerea mea, nu a făcut decât să tergiverseze rezolvarea unei situații de fapt, care în 20 și ceva de ani s-a cronicizat.”

Europa Liberă: 30...

Cristian Diaconescu: „30, exact. Deci, din acest punct de vedere, în mod clar este nevoie de un nou impuls. După părerea mea, din pachetul de dialog, de negociere nu trebuie să lipsească vecinătatea și îndemn, și rog chiar autoritățile de la Kiev și Ucraina ca din foarte multe perspective să fie cooperante și cât se poate de bine intenționate în ceea ce privește și relația cu Republica Moldova, dar și situațiile complicate din Transnistria, unde din punct de vedere geografic au legătură cu subiectul. De ce spun acest lucru? Pentru că rămân consecvent ideii de a atrage sprijin din partea partenerilor noștri. Acest lucru se poate rezolva în condițiile în care statele din regiune sunt și capabile, și doritoare să rezolve teme atât de sensibile cum este cazul transnistrean. În momentul în care statele din regiune nu se înțeleg între ele sau au atitudini oarecum contradictorii pe astfel de subiecte, nu se amestecă nimeni, să știți. Nimeni nu vrea să împrumute crizele altora, oricât de bine ar funcționa relațiile de parteneriat. Deci nu pot să spun soluția, dar măcar elementele strategice trebuie să vină din regiune și aș îndemna din această perspectivă încă o dată mai ales Ucraina să fie cât se poate de proactivă din această perspectivă.”

Europa Liberă: Dl Diaconescu, dar și vocea Rusiei în această regiune rămâne a fi una dominantă?

Cristian Diaconescu: „Evident, în mod clar. Mă refeream la partea care alături de Republica Moldova...”

Europa Liberă: Am înțeles la ce v-ați referit, dar vă întreb: totuși, cum discută Republica Moldova cu Kremlinul, de exemplu? Cum ar trebui să discute?

Cristian Diaconescu: „Doamnă, puteți fi surprinsă și cei care ne privesc, sigur nu am foarte multe argumente pe care le pot spune public, dar în condițiile în care există un proiect, mai ales în contextul în care vorbim de implicarea unor jucători mari, cum este Federația Rusă, deci la mai multe zone geostrategice se pot realiza la un moment dat în momente prielnice înțelegeri care să fie surprinzătoare, mai ales ținând cont de trecutul, iată, cum este cel al negocierii „5+2”. Deci nu aș fi extrem de optimist, dar în egală măsură nu aș elimina varianta, ideea găsirii unui tip de soluție, pentru că poate că nu azi, poate că nu mâine, dar s-ar putea ca la un moment dat contextul regional în nordul Mării Negre să fie de așa natură, încât să se convină anumite zone de demarcație și de influență față de care Republica Moldova să aibă de câștigat în ceea ce privește parcursul său european. Credeți-mă că s-a mai întâmplat. Când și cum, aici este foarte greu de spus, dar nu trebuie, mai ales România, statele din zonă, Slovacia, Ungaria să abandonăm ideea așteptând să vină de undeva, de la marile puteri o soluție peste noapte și cu asta basta. Nu! Trebuie să lucrăm în regiune și, într-un fel, să ne obligăm inclusiv partenerii ca și în dialogul cu Federația Rusă să găsească niște formule din care Republica Moldova să aibă de câștigat, mai ales că acum - încă o dată o spun - Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate, dvs. în Republica Moldova sunteți consecvenți într-o anumită direcție, ceea ce ne obligă și pe noi.”

Europa Liberă: Ca un diplomat iscusit, să vă întreb, ce ați reținut Dvs. din declarațiile pe care le-a făcut emisarul Kremlinului, Kozak, efectuând acea vizită la Chișinău, când a spus că autoritățile Republicii Moldova trebuie să discute cu Tiraspolul și doar de aceste două părți depinde soluționarea problemei transnistrene, când a spus că Rusia este gata să nimicească armamentul al cărui termen a expirat demult și a mai făcut asemenea promisiuni? Rusia nu neagă că la un moment dat ar putea să-și retragă și armata, dar nu spune când și în ce condiții, și ce cere de la Republica Moldova în schimbul evacuării trupelor, sunt multe semne de întrebare. Cum descifrați Dvs. limbajul folosit de Kozak la Chișinău?

Cristian Diaconescu: „Dl Kozak, ca trimis special al Federației Ruse în Republica Moldova, lăsând la o parte elementele de detaliu precizate în discursul domniei sale, a anunțat că Federația Rusă este dispusă să stea la masa dialogului. Temele luate punctual sigur aici pot fi și evident încă, mă rog, condițiile nu-s coapte, cum se spune, pot fi abordate din mai multe perspective, urmează să vedem, dar cel mai important, după părerea mea, subiect este faptul că Federația Rusă, prin reprezentantul său special, a anunțat că dorește să le discute. Deci, dacă dorește să le dezbată nu rămâne reprezentanților Chișinăului decât să aibă susținerea necesară, inclusiv în afara Republicii Moldova, și disponibilitatea de dialog, după care vom vedea ce apare.”

Europa Liberă: Și totuși am să insist aici, când spuneți disponibilitatea partenerilor externi de a susține Republica Moldova în acest dialog pe care trebuie să-l poarte cu Rusia, la ce s-ar reduce?

Cristian Diaconescu: „Nu pot spune la ce se reduce, pot să vă spun că puteți fi surprinși la Chișinău la un moment dat de un rezultat obținut chiar și peste noapte, dar, repet, ai nevoie de idei, ai nevoie de proiecte care să vină din regiune și de un suport extern pe care să-l atragi politic, pentru că la un moment dat o soluție de compromis în Republica Moldova este necesar să se ia, pentru că plasarea geostrategică a Republicii Moldova este una foarte sensibilă. Deci nu putem face abstracție, dacă aș vorbi, mă rog, din zona îndepărtată din centrul Europei, nu putem face abstracție de ce se întâmplă și cum se întâmplă în Republica Moldova. Și ce avem aici? Avem parteneri care trebuie să stea alături de Chișinău și Federația Rusă care nu respinge dialogul. Bun, hai să începem să lucrăm pe acest subiect, sunt tehnici, sunt principii, sunt idei, hai să lucrăm pe acest subiect, să păstrăm interesul și Estului, și al Vestului în legătură cu Republica Moldova și s-ar putea să fim surprinși de ce rezultat se poate obține. În ce interval, mi-e foarte greu să vă spun.”

Europa Liberă: Asta am vrut să vă întreb acum, când apare această surpriză?

Cristian Diaconescu: „Depinde de imaginație, depinde cum evoluează situația internațională, pentru că la un moment dat anumite situații de criză se rezolvă sau apar în zone ale lumii care nu au neapărat legătură cu alte zone, așa cum se poate privi din perspectivă geostrategică, dar care politic sunt legate între ele. Deci este foarte complicat, după Orientul Mijlociu, zona în care se află țările noastre, este a doua ca și complexitate în analiza mai ales a partenerilor noștri europeni. Deci din această perspectivă este foarte greu, ceea ce ar fi cel mai complicat ar fi întreruperea dialogului. Întreruperea dialogului, după părerea mea, ar fi un semnal de insecuritate majoră în legătură cu Republica Moldova, nu numai în legătură cu Transnistria.”

Europa Liberă: Și pe final, totuși vreau să revenim la nevoia implementării reformelor, mai cu seamă că agenda ambițioasă a actualei guvernări insuflă încredere pentru partenerii externi, cel mai vulnerabil sector rămâne a fi justiția. Voință politică se pare că este, în parlament există o majoritate confortabilă pentru ca președinta să promoveze voința politică la acest capitol, dar uneori se zice că și ei nu ar trebui să treacă liniile roșii, pentru că există separarea puterilor în stat, pentru că și partenerii externi stau cu ochii ca să nu fie cumva încălcat spiritul și buchea legii. Ce opinie împărtășiți Dvs. atunci când e vorba despre cum ar trebui să fie implementată această reformă în justiție ca să dea și rezultate?

Cristian Diaconescu: „Doamnă, tema este foarte complicată! În acest moment, în relația cu Uniunea Europeană, în ceea ce privește sistemul de valori și România are încă probleme cu justiția. Pot să vă spun ceva din experiență personală, în 2004 eram ministru al justiției și am închis capitolul de negocieri în justiție și afaceri interne, 3 legi: 303, 304 și 317 privind statutul magistraților, funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Și aceste legi, în percepția opiniei publice, și-au dovedit eficiența, deci erau perfect acomodate cu așteptările europene și cu modul în care instituțiile din zona europeană vedeau evoluțiile privind sistemul judiciar în statele ieșite din comunism. Deci, așteptările noastre, ale societății s-au complinit după 11 ani.”

Europa Liberă: Așa este.

Cristian Diaconescu: „Deci aveai legea, aveai instituțiile, dar cultura, modul de aplicare, reflexul social, încercarea politicului de a mai interveni pe ici, pe colo, toate aceste elemente au generat o întârziere destul de serioasă în percepția publică privind funcționarea unei justiții independente. Știți bine, în ultimii ani, 2017, 2018, 2019 sute de mii de români au stat în stradă cerând o justiție liberă. Discutam cu prieteni din Occident, situația era cât se poate de neclară pentru mulți dintre ei. Ei spuneau: „Atât de mulți oameni protestează în fața guvernelor pentru salarii, pentru pensii, pentru locuri de muncă, dar nu pentru statutul procurorilor”. Ei bine, în România acest lucru se întâmpla! Am dat acest exemplu pentru a înțelege că este un proces într-adevăr foarte complicat, faptul că voința politică privind independența justiției trebuie să fie urmată și de funcționarea unui sistem judiciar într-adevăr independent și că sigur din această perspectivă toată lumea privește spre țările din Est, uitați-vă la Polonia, la Ungaria, mă refer la țări membre ale Uniunii Europene în legătură cu acest subiect. Că ne place sau nu – asta-i situația. Ce pot să vă spun e că acest reper în relația cu Occidentul nu va fi nici nuanțat, nici diluat.”

Europa Liberă: Dar și această dispută între președinție și procuratură, de exemplu, a trecut hotarele Republicii Moldova, pentru că procurorul general s-a adresat comunității internaționale, spunând că totuși politicul se implică în justiție?

Cristian Diaconescu: „Doamnă, ideea de a amesteca pe acest subiect comunitatea internațională, mă rog, statele Uniunii Europene, nu este nici pe departe una fericită. Ei știu în detaliu ce se întâmplă în țările în care sunt abordări oarecum relativizante în legătură cu justiția. Ideea de a transmite în exterior anumite semnale, mai ales din zonele instituțiilor specializate în justiție, este un semnal de neputință, așa se înțelege. Deci este foarte bine dacă ți-ai asumat răspunderea în sistemul judiciar să-ți duci treaba până la capăt, nu va veni nimeni nici să facă legi și nici să stea în instanță, să îmbrace roba în locul tău. E părerea mea - cum să vă spun? - a unui om care și-a început cariera în viață îmbrăcând roba de judecător.”

Europa Liberă: Ați amintit câți ani i-au trebuit României ca să promoveze această reformă în justiție. Cât timp i-ar trebui Republicii Moldova ca să ajungă cel puțin la nivelul pe care l-a atins România?

Cristian Diaconescu: „După părerea mea, mult mai puțin și am să vă spun de ce...”

Europa Liberă: E un stat mai mic?

Cristian Diaconescu: „Da, mult mai puțin, miza pentru Dvs. e mult mai mare. România devenise membră NATO înainte de a intra în Uniunea Europeană, România intra într-un pachet politic geostrategic de un anume fel. În acest moment, ideea că Republica Moldova are baza politică necesară poate fi un element de încurajare inclusiv pentru partenerii noștri, deci din această perspectivă la dvs. s-ar putea ca situația să se rezolve mult mai repede.”

Europa Liberă: Și despre securitatea națională a Republicii Moldova ce ne puteți spune? Totuși, Republica Moldova este un stat care în imediata vecinătate are hotarul cu Alianța Nord-Atlantică, în Constituție are statutul de neutralitate și în estul Republicii Moldova staționează trupele rusești.

Cristian Diaconescu: „Negocierea, dialogul, păstrarea Republicii Moldova ca un domeniu semnificativ pe agenda oricărei structuri sau stat interesat de securitatea în zona Mării Negre. Din acest punct de vedere, voința Republicii Moldova, chiar dacă își păstrează statutul de neutralitate, și aici nu am absolut niciun comentariu în plus de făcut, este Constituția Dvs., deci nu pot să mă pronunț într-un sens sau în altul, dar voința Republicii Moldova de a se integra în proiecte de securitate și stabilitate regională trebuie să fie respectată și în orice caz se va ține seama de aceasta odată ce este susținută din punct de vedere politic. Deci, știți cum e, regiunea geografică în care noi ne aflăm reprezintă și un dezavantaj, pentru că se confruntă aici plăci tectonice securitare foarte complicate, dar și un avantaj, pentru că cel mai complicat este să fii izolat, practic, cum se spune, să nu faci știre, ori din acest punct de vedere nimeni, cred, la nivelul a jumătate din această lume, nimeni nu-și poate permite să fie neatent la ce se întâmplă în Republica Moldova.”

Vezi comentarii (1)

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG