Linkuri accesibilitate

Nimic nou pe frontul de Est: discursul lui Putin despre starea națiunii


În discursul său Putin a reiterat că invazia din Ucraina a fost „provocată” de Occident.
În discursul său Putin a reiterat că invazia din Ucraina a fost „provocată” de Occident.

Marți înainte de prânz, cu câteva ore înainte ca președintele american Joe Biden să vorbească despre Ucraina și alte chestiuni la Varșovia, un discurs important a ținut la Moscova principalul arhitect al invadării neprovocate a Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin.

Pentru președintele Vladimir Putin însă, invazia din Ucraina a fost nu numai „provocată” de Occident, dar chiar provocată de ani de zile.

Nimic nou pe frontul de Est: discursul lui Putin despre starea națiunii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:31 0:00

Mai mult, Ucraina nu ar fi, din nou pentru Occident și în primul rând Statele Unite, decât încă o etapă într-o lungă campanie de destabilizare a Rusiei, prin alimentarea de conflicte la periferia țării. „Occidentul vrea să transforme acest conflict local, din Ucraina, într-unul global”, a spus Putin în mult-așteptatul discurs despre starea națiunii. Dar după o oră și 35 de minute, primele comentarii pe Twitter au fost „un discurs relativ conservator, fără mari anunțuri.” (The Guardian):

„Un discurs foarte conservator, având în vedere situația extremă în care Putin și-a pus țara, prin lansarea unei invazii pe scară largă a Ucrainei și cufundarea Rusiei în izolarea internațională. Fără idei noi, fără plan mare, fără sfârșit de război. Pariază pe stabilitate, dar pare o stagnare”, scrie jurnalistul Andrew Roth, de la The Guardian.

„Moscova, Putin, se află într-o realitatea paralelă, așa că este greu de întrevăzut cum și în baza cărei realități s-ar putea negocia o încetarea a războiului”, a fost și unul din primele comentarii ale jurnalistului german Klaus Geiger, redactor șef pentru politică la compania media conservatoarea „WELT”. Remarcă făcută pentru Reuters și de Mihailo Podoliak, unul din principalii consilieri ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Dar tot primii comentatori au remarcat două lucruri: tonul discursul a fost mai puțin agresiv decât cel al recentului discurs ținut la Volgograd și nu a venit cu vreo nouă amenințare directă cu o posibilă escaladare nucleară, deși a anunțat suspendarea participării Rusiei în noul acord START de limitare a armelor nucleare cu Statele Unite.

A fost, mai degrabă, un discurs axat pe subiecte „casnice”: sprijin pentru populație și pentru familiile celor căzuți pe front, starea economiei, educație și valorile tradiționale, aflate sub „tirul” Occidentului.

Principalele idei pe scurt:
  • Rusia a fost forțată să lanseze „operațiunea militară specială” din Ucraina pentru a-i apăra pe rușii din estul Ucrainei de „agresiunea autorităților neo-naziste de la Kiev” și pentru a se apăra de amenințările Occidentului. „Ei au început războiul. Noi am încercat să-l oprim” a susținut președintele rus.
  • Putin nu a perseverat să nu folosească termenul război pentru invazia lansată în februarie 2022.
  • A continuat să insiste pe paralele dintre actualul conflict și condițiile care au dus la izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial, începând cu faptul că Occidentul ar tolera la Kiev un regim neo-nazist (așa cum la începutul anilor 30 a tolerat venirea la putere a lui Hitler).
  • Ucraina este victima Occidentului și a regimului de la Kiev care au vrut acest conflict.
  • Occidentul nu se va opri în Ucraina (inversarea avertismentelor recente și repetate ale președintelui Volodimir Zelenski că Putin a pus ochii și pe restul fostelor republici fost-sovietice). De aceea livrează Ucrainei arme cu rază din ce în ce mai lungă de acțiune.
  • Occidentul duce un război propagandistic în Rusia, vrea să-i distrugă valorile culturale și religioase tradiționale, începând cu rolul familiei tradiționale (o temă pe care Putin a folosit relativ mult timp, dintr-un discurs ținut totuși pe fundalul unui război).
  • Putin a promis că Moscova va sprijini masiv refacerea regiunilor ucrainene anexate abuziv Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. Acest anunț a fost unul din puținele momente când sala s-a ridicat în picioare să aplaude.
  • Președintele a anunțat înființarea unui nou Fond special de stat destinat să sprijine, nebirocratic, familiile militarilor căzuți dar și pe veterani.
  • Sancțiunile impuse de Occident Rusiei s-au întors împotriva lor. Dovadă, ultimele date arată că economia Rusiei s-a redus cu numai 2,1% din PIB în 2022.
  • Rusia va continua să crească nivelul de pregătire a tuturor componentelor armatei – forțele nucleare fiind în acest moment la cel mai înalt nivel, de peste 90%.
  • Va continua modernizarea tehnologică a armatei, cu forțe proprii, deși nu se va trece direct la o „economie de război”. Firmele care vor investi însă în modernizarea armatei vor continua să fie sprijinite masiv de stat.

S-a speculat mult despre ce ar putea anunțat Vladimir Putin în discursul despre starea națiunii, ținut oricum cu aproape un an mai târziu decât cere Constituția, iar una din speculații a fost că ar putea anunța un plan sau proiectul unui plan de unificare cu Belarus.

Marți dimineață, presa internațională relata și despre un plan oficial al Rusiei, datând din 2021, de anexare treptată a Belarus, plan secret care a fost „scurs” acum în public. Specialiști ai serviciilor de informații occidentale calificaseră documentul de 17 pagini drept plauzibil.

În timp ce la Moscova președintele rus vorbea despre starea națiunii, Ministerul belarus al Apărării posta pe Telegram că trupe ucrainene ar fi masate la granițele sale și avertizat că acest lucru reprezintă o amenințare la adresa securității țării, relatează Reuters.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG