Cele două țări s-au acuzat reciproc pentru reizbucnirea violențelor.
Ministerul armean al Apărării a declarat că forțele azere au început să tragă asupra pozițiilor sale din apropierea satului de frontieră Sotk, la aproximativ 180 de kilometri est de capitala Erevan, la ora locală 6 dimineața, și că, în consecință, trei soldați armeni au fost răniți.
Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat la 11 mai că forțele armene „au tras intens asupra pozițiilor armatei azere cu diferite tipuri de arme de foc din pozițiile lor din regiunea de frontieră Vardenis”.
Ministerul a precizat că un soldat azer a fost grav rănit. Ministerul a precizat că armata azeră a răspuns corespunzător acestui atac.
Ultima explozie de violență are loc după ce Consiliul European a anunțat pe 10 mai că premierul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliyev au convenit să se întâlnească la Bruxelles pe 14 mai.
Se așteaptă ca cei doi lideri să negocieze un acord de pace pe fondul noilor tensiuni legate de un punct de control rutier instalat de Baku la începutul coridorului Lacin, singura rută care leagă Armenia de regiunea separatistă Nagorno-Karabah.
Discuțiile, la care va participa și președintele Consiliului European, Charles Michel, au loc după cele patru zile de discuții de la începutul acestei luni între cei doi lideri la Washington.
Tensiunile de-a lungul graniței dintre Armenia și Azerbaidjan și în jurul Nagorno-Karabah, care au dus la lupte sporadice și la pierderi de vieți omenești, au persistat în ciuda încetării focului și a prezenței trupelor rusești.
Armenia și Azerbaidjanul se află de zeci de ani în conflict din cauza regiunii Nagorno-Karabah. Aproximativ 30 de mii de oameni au fost uciși în războiul de la începutul anilor 1990, etnicii armeni ajungând să controleze o regiune cu populație predominant armeană și șapte zone adiacente din Azerbaidjan.
Decenii de discuții mediate la nivel internațional nu au reușit să ducă la o soluție diplomatică, iar conflictul mocnit a produs alt război în 2020, în care au fost uciși aproape șapte mii de soldați de ambele părți.
Războiul de șase săptămâni - în care Azerbaidjanul a recâștigat toate zonele controlate de armeni din afara Nagorno-Karabahului, precum și bucăți de teritoriu din interiorul regiunii autonome din epoca sovietică - s-a încheiat cu un armistițiu mediat de Rusia, Moscova desfășurând aproximativ două mii de soldați în regiune, pentru a servi ca pacificatori.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
