Locuitorii din Nikopol, de cealaltă parte a lacului de acumulare de pe fluviul Nipru care este aproape complet uscat după ce un baraj s-a rupt în aval, se tem că previziunile lor s-ar putea adeveri.
Ferestrele vaste ale biroului din epoca sovietică unde lucrează Evhen Evtușenko au vedere spre cea mai mare centrală nucleară din Europa. Turnurile de răcire se află la mai puțin de zece kilometri distanță, pe o porțiune largă a fluviului Nipru, acum aproape secat după ruperea dezastruoasă a barajului din aval.
Un bărbat cu un aspect dur, cu o barbă stufoasă, un aer ușor iritat și un pistol legat la centură, Evtușenko, care conduce Administrația militară a districtului Nikopol, este lapidar când vine vorba despre pericolul unui dezastru nuclear. „Cred că este foarte probabil", a declarat el pentru RFE/RL pe 3 iulie.
Evtușenko se face ecoul avertismentelor alarmante ale oficialilor ucraineni cu privire la situația din jurul centralei nucleare din Zaporojie, ocupată de Rusia de la începutul lunii martie 2022, la scurt timp după ce președintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei la 24 februarie.
Pe 1 iulie, președintele Volodimir Zelenski a declarat că există o „amenințare serioasă, deoarece Rusia este pregătită din punct de vedere tehnic să provoace o explozie la centrală", ceea ce ar putea duce la eliberarea de radiații. El a spus că „situația este foarte periculoasă”.
Pe 23 iunie, șeful serviciilor de informații militare ucrainene, Kirilo Budanov, afirma că Rusia a plasat explozibili la patru dintre cele șase unități de generare a energiei electrice ale centralei și la sistemul de răcire. Fără a furniza dovezi, el a declarat că un plan rusesc de detonare a acestora a fost „elaborat și aprobat” și că singurul element care lipsește este un ordin în acest sens.
Oficialii ruși au sporit tensiunea susținând, fără dovezi, că afirmațiile Ucrainei indică faptul că Kievul se pregătește să provoace o catastrofă la centrală și să dea după aceea vina pe Moscova.
„Acesta nu este un reality show, ci un dezastru iminent", a afirmat Evtușenko, care are o emblemă a serviciilor secrete militare ucrainene atârnată pe un perete deasupra biroului său. El a adăugat că „reacția comunității internaționale este îngrijorător de anemică”.
Centrala din Zaporojie este controlată de compania rusă de stat Rosatom, dar este operată de personal ucrainean și, din septembrie 2022, este parțial accesibilă experților Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de supraveghere nucleară al ONU.
În urma unei inspecții la 30 iunie, șeful AIEA, Rafael Grossi, a declarat că experții nu au găsit nicio dovadă de explozibili plasați recent în instalație, dar a adăugat că experții agenției „au nevoie, în continuare, de acces suplimentar pentru a efectua alte astfel de verificări la fața locului”, inclusiv în sectoare ale halei turbinelor și la sistemul de răcire.
Îngrijorările legate de posibilitatea producerii unui dezastru deliberat la centrala electrică sau a unui accident cauzat de schimburi de focuri sunt tot mai des auzite în ultimele luni. Dar temerile s-au intensificat după ruperea barajului Kahovka în aval pe Nipru, la 6 iunie, incident care a golit cea mai mare parte a apei din lacul de acumulare Kahovka - de-a lungul căruia se află centrala și orașul Enerhodar, unde locuiesc cei care se ocupă cu întreținerea și serviciile centralei.
Kievul a dat vina pe Rusia, care a controlat mult timp barajul și care acum este acuzată că a creat o catastrofă ecologică în sudul Ucrainei, inundând orașe, distrugând terenuri agricole, ucigând locuitorii în avalul fluviului și lăsând circa 700 de mii de persoane din regiune fără acces la apă potabilă.
„Nu mai ai unde să te duci”
Viktoria Kutova, una dintre persoanele sinistrate, a venit la un punct de distribuție a apei din Nikopol cu o sacoșă plină de bidoane goale pe 3 iulie, într-o sufocantă zi de luni. La fel ca aproximativ jumătate din populația de o sută de mii de locuitori a orașului de dinainte de invazie, Viktoria a rămas acasă în ciuda înrăutățirii condițiilor de trai.
„Am sentimentul că și dacă aș vrea să scap, nu aș avea unde să mă duc”, spune Kutova. Cu o lună înainte, povestește ea, a călătorit în Polonia pentru a se întâlni cu nașa fiicei sale, care a zburat acolo din Israel - dar după o săptămână, s-a întors și a continuat să lucreze la o grădiniță și ca voluntar în comunitate.
Kutova a spus că va părăsi Nikopol doar în cazul unui dezastru nuclear, întrebând: „Cine are nevoie de noi în altă parte?”
Chiar dacă temperatura a depășit 30 de grade Celsius, oamenii care stăteau la coadă pentru apă încearcă să își păstreze buna dispoziție - locuitorii din Nikopol au fost supranumiți „invincibilii” datorită rezistenței lor de-a lungul a mai bine de un an de atacuri și tragedii, atât colective, cât și individuale - dar semnele de apatie și disperare sunt vizibile în tot orașul.
Anton, un băiat de 12 ani acoperit de cojile rănilor pe față și pe mâini, umple cu apă șase sticle de 5 litri. A venit singur și nu știe unde sunt prietenii lui de la școală, spune el cu o voce timidă și tristă. Colecta apă din același loc în fiecare zide aproape o lună. „Este foarte grea”, spune el.
Halina Blahodina, bacteriolog de la compania de apă din Nikopol care supraveghează punctul de colectare a apei, a afirmat că locuitorii orașului sunt obosiți și trăiesc de pe o zi pe alta. Ei au fost informați despre un plan de evacuare în cazul unei scurgeri de radiații, a spus ea, și urmăresc anunțurile autorităților.
„Am iod în portofel, îl țin lângă inimă, încă din noiembrie anul trecut", spune ea, adăugând: „Sper doar că vom avea o conexiune la internet.”
În ultimele săptămâni, unele comunități din apropierea centralei nucleare, inclusiv Nikopol, au organizat exerciții de urgență pentru a se pregăti pentru un dezastru care ar putea răspândi un nor radioactiv în întreaga zonă.
Forțele armate ucrainene au lucrat la planurile de intervenție în caz de dezastru împreună cu compania de energie nucleară a țării, Enerhoatom. Secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Oleksi Danilov, a declarat la 3 iulie că Ucraina se pregătește pentru „orice scenariu”.
Evtușenko spune că există un plan de evacuare pentru Nikopol. Dar, având în vedere că 160 de mii de persoane ar putea fi evacuate din district, el prevede „panică și haos” în cazul unui dezastru - și se teme că forțele rusești ar putea continua să bombardeze în timpul evacuării civililor.
În prezent, trupele rusești staționate peste Nipru trag cu artileria spre Nikopol aproape în fiecare zi. Duminică seara, autoritățile au declarat că artileria rusă a lovit Nikopol și orașul vecin Marhaneț, rănind un civil și distrugând mai multe clădiri și vehicule.
Olha Onișciciuk, în vârstă de 59 de ani, locuitoare din Nikopol, și-a pierdut casa moștenită de la mama sa în urma atacului. Ea locuiește într-o casă mai nouă aflată la câțiva metri distanță și a fost norocoasă că a rămas în viață, a declarat ea.
„Nu am avut electricitate în timpul iernii, nu avem apă acum, dormim pe un coridor și ne ascundem în pivniță”, a spus ea. „Sper că se va termina curând, dar ce va mai rămâne aici după ce se va fi terminat?”, a spus ea.
Potrivit lui Evtușenko, cel puțin 50 de civili din districtul Nikopol au fost uciși și 233 au fost răniți de tirurile de artilerie de la începutul invaziei pe scară largă în 2022. Aproximativ două mii de clădiri private și 900 de blocuri de apartamente au fost distruse sau avariate, a spus el.
„Vântul nu are aliați”
Evtușenko susține că, în loc să vorbească despre ce să facă în cazul unei catastrofe nucleare, comunitatea internațională ar trebui să vorbească despre cum să refacă securitatea sitului.
„Trebuie să creăm o zonă demilitarizată aici”, a spus Evtușenko, spunând că forțele rusești ar putea lua cu asalt albia fluviuilui Nipru odată ce acesta va fi complet uscat.
Și celălalt scenariu, în care armata ucraineană avansează peste râu ca parte a operațiunilor de pe frontul de sud, este, de asemenea, posibil: cucerirea centralei nucleare ocupate de ruși ar fi un progres semnificativ în contraofensiva pe care Ucraina a lansat-o luna trecută.
Teama de prima variantă este larg răspândită printre locuitorii din Nikopol, care nu mai sunt separați de trupele rusești care ocupă centrala nucleară de o imensă masă de apă. La o lună de la ruperea barajului din aval, rezervorul Kakhovka este aproape gol, iar nivelul apei continuă să scadă.
Roman Padolkin și Iuri Obuhov, doi bărbați între două vârste care joacă șah la umbră pe terasa unui bar local, spun că orice scenariu este posibil. Oamenii din bar, majoritatea în vârstă și vizibil obosiți, se uitau placizi la pereții verzi și purtau doar scurte frânturi de conversație.
Padolkin, originar din Herson, în apropiere de delta Niprului, în sud-vestul țării, s-a mutat să locuiască în Nikopol după ce apartamentul său a fost distrus de un atac aerian rusesc, după eliberarea orașului de către forțele ucrainene în toamna anului trecut.
„Nu știu unde să fug sau de ce să mă agăț”, a spus el. „Cea mai mare victorie a lui Putin este că nu am putut spăla vasele timp de trei săptămâni și că nu am putut trage apa la toaletă în apartamentul meu”.
Obuhov spune că speră că nu va avea loc un dezastru, adăugând că Rusia ar trebui să se ferească să provoace vreo scurgere de radiații deoarece „vântul nu are nici dușmani, nici aliați".
Potrivit experților, vânturile predominante din zonă suflă spre sud-est, ceea ce înseamnă că orice scurgere de radiații de la centrală ar putea să treacă direct peste pozițiile trupelor rusești și să ajungă în orașul rus Rostov pe Don.
„Dar ruperea barajului a lăsat Crimeea fără apă și a inundat ambele maluri”, a adăugat Padolkin după o clipă de tăcere, referindu-se la consecințele devastatoare pe care inundațiile de pe Nipru le-au avut asupra zonelor ocupate de ruși din sudul Ucrainei. „Nu este un joc de șah, este nebunie curată", a spus el.