Linkuri accesibilitate

Numirea noilor șefi ai SIS și CSJ, contestată de opoziție


Legislativul a aprobat numirea lui Vasile Botnari și Ion Druță, în ciuda criticilor opoziției parlamentare.

Parlamentul de la Chişinău a numit astăzi un nou director la SIS, acesta fiind şeful de până acum al Moldovagaz, Vasile Botnari, şi a aprobat candidatura magistratului Ion Druţă la funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Ambele numiri sunt calificate ca fiind extrem de controversate de către opoziţia parlamentară.

Lipsa progreselor din justiţie este una din criticile frecvente din partea UE când în discuţie e calitatea reformelor din R. Moldova. Fiind cea mai înaltă instanţă din ierarhia judiciară, Curtea Supremă de Justiţie dă tonul acestor reforme în justiţie, iar o recentă analiză independentă a criticat prestaţia ei ca principal unificator de practică judiciară, arătând că CSJ îşi revizuieşte propriile decizii mult mai des decât ar fi cazul.

Numirea unui preşedinte la CSJ căruia i se pot reproşa diverse lucruri, începând cu soluţiile pe care le-a dat pe anumite cauze şi încheind cu averea deţinută, i-a făcut pe deputaţii opoziţiei mai iritaţi ca niciodată:

„Tupeul dvs. depăşeşte orice imaginaţie. Nici în visele mele de groază nu mi-aş fi imaginat că Dvs. veţi candida la o asemenea funcţie”, a spus deputata liberal-democrată, Maria Ciobanu.

Ce anume îi impută opoziţia noului preşedinte al CSJ?

Că a avut o reacţie de-a dreptul „halucinantă”, în 2016, când acum deja fostul diplomat european de la Chişinău, Pirkka Tapiola, se arătase dezamăgit de o decizie judiciară prin care un primar fusese înlăturat din funcţie pentru defrişarea unor copaci din curtea primăriei. Este cazul cunoscut, văzut ca unul politic, al primarului de Taraclia, Serghei Filipov. În calitate de preşedinte al Asociaţiei judecătorilor, Druţă l-a acuzat atunci pe ambasadorul UE de imixtiune în justiţia moldoveană.

Apoi, opoziţia i-a amintit noului şef de la CSJ cauza „Aroma Floris”. Ion Druţă figurează printre trei magistraţi care apar să fi decis ca o datorie a unui agent economic faţă de o persoană fizică să fie pusă pe seama bugetului de stat. În 2015, procurorul general ceruse urmărirea penală a celor trei, inclusiv a lui Druţă, dar ei au fost salvaţi de forumul de autoadministrare din justiţie.

Alte „păcate” ale noului şef de instanţă ar fi, la părerea opoziţiei, deţinerea unei averi cu greu de justificat chiar şi în condiţiile unor salarii relativ înalte pe care le au acum magistraţii. I s-a reproşat, de asemenea, că a acces în funcţie fără o competiţie reală: concursul ce l-a propulsat în noua funcţie a fost, la fel ca cel ce-l scosese învingător pe predecesorul său, Mihai Poalelungi, cu un singur candidat.

Ion Druţă, pe de altă parte, a lăudat în faţa legiuitorilor activitatea de până la el a CSJ şi a lăsat de înţeles că va continua în aceeaşi cheie.

„Voi promova cele începute în 2012, anul din care avem o îmbunătăţire a practicii judiciare…”

Când criticile s-au înteţit, surpriză: a optat pentru schimbarea a ceea ce tocmai lăudase:

„Am speranţa că vor fi schimbări, dle deputat, şi am toate capacităţile pentru a face aşa ceva.”

În cazul numirii directorului SIS, o numire rapidă, în doar două zile, iritată s-a arătat mai ales opoziţia extraparlamentară, iar motivul e asocierea clară a numelui celui propus cu ceea ce opoziţia numeşte „regimul oligarhic creat de Vlad Plahotniuc”.

Multiplele portofolii extrem de cotate pe care le-a deţinut până acum – începând cu două mandate de ministru şi terminând cu poziţia de director al filialei moldoveneşti a Gazprom – nu lasă loc de îndoială că e o persoană importantă în anturajul influentului politician. Iar o lideră din opoziţia extraparlamentară proeuropeană, preşedinta PAS, Maia Sandu, spune că şi a anturajului altui politician important al momentului, şefului statului Igor Dodon.

Avizarea, cu o zi mai devreme, în comisiile parlamentare a candidaturii lui Vasile Botnari pentru şefia la SIS a fost întâmpinată cu următorul comentariu din partea liderei de opoziţie: „SIS-ul sub conducerea lui Vasile Botnari, omul lui Dodon de pe vremea lui Voronin, riscă să fie transformat într-o bâtă împotriva cetățenilor, mai primitivă și mai periculoasă chiar decât pe timpul lui Reșetnicov,” a scris politiciana ieri pe pagina sa de Facebook.

Solicitat de noi să comenteze această pretinsă afiliere a lui Botnari cu şeful statului, consilierul prezidenţial, Maxim Lebedinschi, ne-a spus:

„Sunt declaraţii sterile ale doamnei Sandu. Ea, bine mersi, a lucrat în acelaşi guvern cu dl. Botnari şi nu a avut nici o frustrare, iar acum, când face agitaţie electorală în favoarea lui Andrei Năstase, încearcă cumva să se evidenţieze.”

În 2008, pe timpul guvernării comuniste, Vasile Botnari devenea director al unei importante agenţii guvernamentale, cea a transporturilor, iar şeful pe linie guvernamentală al acestuia era Igor Dodon, în acel moment prim-vicepremier, ministru al economiei. Se pare că anume acest amănunt nu i-a scăpat liderei PAS.

La început de 2017, când devenise director al Moldovagaz, aceeaşi Maia Sandu, dar nu numai ea, spunea că funcţia i-a fost oferită inclusiv graţie sprijinului lui Igor Dodon, care a făcut o înţelegere în acest sens cu preşedintele gigantului rus, Alexei Miller, iar lui Plahotniuc - i-ar fi plătit astfel pentru sprijinul oferit în prezidenţiale. Pentru deputaţii din opoziţia parlamentară a fost de neînţeles astăzi mai ales de ce Vasile Botnari a preferat unei funcţii extrem de atractive din punct de vedere pecuniar pe cea de director la SIS.

E de neadmis pentru partidul puterii să întindă prea mult, într-un an electoral, cu numirea unei persoane de o loialitate verificată la cârma serviciului secret, admit pe de altă parte experţii.

XS
SM
MD
LG