O rocadă mult criticată în vârfurile procuraturii bulgare a avut loc în aceste zile. Procurorul-șef Sotir Țațarov va prelua Parchetul anticorupție, iar șeful acestuia Ivan Gheșev așteaptă decretul prezidențial privind numirea sa în vârful Procuraturii generale. Mișcarea a provocat reacții critice din partea opoziției, societății civile și a președintelui Rumen Radev.
În timp ce procurorul general nou-ales Ivan Gheșev așteaptă decretul prezidențial care să confirme decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în parlament a fost lansată candidatura predecesorului său Sotir Țațarov la postul de președinte al parchetului național anticorupție.
Rocada în vârfurile procuraturii provoacă proteste la care participă simpatizanți ai opoziției de dreapta. Protestatarii cer președintelui Rumen Radev să nu emită decretul de numire a noului procuror general și să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la legalitatea procedurii de alegere a acestuia.
Mai mulți juriști consideră că după refuzul președintelui de a accepta numirea lui Gheșev procedura trebuia reluată cu candidați noi în locul repetării votului în Consiliul Superior al Magistraturii.
„Șeful statului, ales într-un mod direct de majoritatea alegătorilor, este transformat într-o simplă ștampilă a CSM”, a avertizat fostul ministru al justiției și lider al partidului „Bulgaria democrată”, Hristo Ivanov. Opoziția de stângă de asemeni se opune numirii lui Ivan Gheșev, considerat un procuror de tip autoritar, exponent al unor poziții nedemocratice care contravin constituției.
Ultimele sondaje sociologice arată că 49% din cei chestionați apreciază negativ activitatea procuraturii...
Ultimele sondaje sociologice arată că 49% din cei chestionați apreciază negativ activitatea procuraturii, față de 10% - cu o opinie pozitivă. În august 2013 opiniile pozitive au fost 35%. Tendința negativă a început în 2014 după falimentul celei de a patra ca mărime banca bulgară, KTB, pentru care procuratură l-a acuzat pe acționarul principal, Țvetan Vasilev, însă nu și pe oligarhul Delian Peevski care a profitat de situație pentru a acapara cea mai mare parte din activele băncii.
Spre deosebire de situația în România, unde au fost acuzați de corupție și condamnați miniștri, deputați, senatori, șef de partide și înalți magistrați, în Bulgaria, considerată cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană, procuratura nu a finalizat niciun dosar de corupție la nivel înalt.
