Consiliul Europei a publicat rezultatele unui studiu privind accesul, protecția și promovarea femeilor în profesiile juridice în R. Moldova. Una dintre concluzii este că femeile întâmpină dificultăți gestionând concomitent viața de familie și cea profesională.
„Presiunea societală asupra femeilor de a arăta bine și de a îndeplini roluri profesionale, materne și familiale accentuează vulnerabilitatea lor în fața ritmului accelerat al reformelor din justiție”, scriu autoarele studiului, juristele Tatiana Puiu și Arina Țurcan-Donțu.
Mai multe judecătoare, dar mai puține conducătoare
În ultimele două decenii, tot mai multe femei din R. Moldova aleg să fie judecătoare. Dacă în anul 2008 doar 33,6% din magistrați erau femei, în 2025 – numărul lor a crescut până la 54%, destul de aproape de nivelul mediu european, de 57%.
Judecătoarele ajung, însă, mai rar în funcții de conducere: din cele 28 de posturi de președinte și vicepreședinte de instanță, 64% sunt ocupate de bărbați. La nivelul curților de apel, din cele șapte funcții manageriale, doar în una se află o femeie. Curtea Supremă de Justiție reprezintă o excepție, fiind condusă de o președintă interimară.
„Persistă stereotipuri potrivit cărora femeile ar fi mai puțin potrivite pentru poziții «dure», de decizie, sau că nu ar putea echilibra eficient viața de familie cu responsabilitățile manageriale”, explică autoarele cercetării. Potrivit lor, această discrepanță poate vorbi și despre existența fenomenului numit „plafonul de sticlă”, care limitează accederea femeilor în funcțiile de conducere.
Ponderea femeilor din procuratură este una dintre cele mai scăzute din regiune și constituie 34%. Din cele 81 de funcții de conducere din toate procuraturile, femeile ocupă doar 14. Iar în avocatură, numărul femeilor constituie, în ultimii 8 ani, circa 30% din total, cu 14 puncte procentuale mai puțin decât media europeană.
Pe de altă parte, notariatul este o profesie puternic feminizată, atât în R. Moldova cât și în multe țări europene: 79% din notari erau femei, în 2024.
„Bărbaților li se iartă mai ușor o greșeală profesională”
Discriminarea de gen în profesiile juridice se manifestă adesea în forme ascunse sau greu de probat, cum ar fi oprirea tacită a femeilor din a candida pentru unele funcții sau din a gestiona dosare complexe.
Mai multe participante la focus-grup au spus că de-a lungul carierei au auzit expresii de genul: „O femeie trebuie să gătească, dar nu să fie procuror”. Ele susțin că femeile sunt supuse unei presiuni constante de a performa impecabil, în timp ce bărbații beneficiază de o toleranță mai mare: „Bărbaților procurori mai ușor li se iartă o greșeală profesională, iar dacă o femeie a făcut o eroare, i se va aminti de fiecare data de ea”.
O procuroare a povestit că a vrut să candideze pentru funcția de procuror general, dar s-a ciocnit cu un scepticism din partea colegilor: „Tu, femeie, procuror general? Dar cine o să te asculte pe tine?”.
Vezi și un reportaj despre o judecătoare revenită din concediul de îngrijire a copilului, care a fost nevoită să protesteze în fața Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), spunând că, deși are program de muncă redus, a primit o normă de dosare plină.
Combinarea rolului de mamă cu cel profesional
Pentru judecătoare și procuroare este o provocare de a îmbina rolul de mamă cu cel profesional, această combinație fiind văzută drept „o abatere de la imaginea idealizată a profesionistului”. Chiar și unele femei susțin prejudecăți precum că, pentru ele, să ia copilul de la grădiniță este o obligație, iar pentru bărbați – un drept. Din acest motiv, solicitările lor legate de îndeplinirea drepturilor părintești sunt adesea privite „ca o formă de cerșire a îngăduinței din partea conducerii instituției”, iar unele femei încearcă să evite așa situații.
Judecătoarele își iau rar concediu de maternitate. În 2021, de acest tip de concediu au beneficiat 11, iar în 2024 – nouă, pe când numărul procuroarelor care au fost în concediu de maternitate a variat în ultimii 5 ani între 18 și 34. În rândul avocatelor, 2 femei au fost oficial în concediu de maternitate în 2022, iar în 2025 – numai trei.
Pentru avocate, este mai ușor să combine rolul de mamă cu cel profesional. Spre deosebire de colegele lor din instanțe și procuraturi, care au un program de muncă fix, apărătoarele pot să-și ajusteze programul de lucru. Pe de altă parte, ele se confruntă cu provocări economice: au nevoie de bani pentru a-și închiria biroul, au și alte cheltuieli de serviciu, iar numărul clienților nu este garantat. „Astfel, în lipsa unor mecanisme de sprijin financiar și instituțional, mai multe femei ar putea opta pentru profesii juridice care le asigură un salariu, garanții sociale și stabilitate economică”, se arată în studiu.
Printre soluții, autoarele studiului recomandă Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor să lanseze programe de mentorat pentru judecătoare și procuroare cu potențial de leadership; toate instituțiile din sistemul de justiție să adopte politici anti-hărțuire și anti-discriminare; în sediile instanțelor și procuraturilor mari să fie amenajate spații de îngrijire a copiilor; judecătorii și procurorii care au copii de până la 6 ani să aibă un program flexibil.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
