Vorbind într-un nou episod al podcastului „În esență...” de la Europa Liberă, care a avut ca subiect problemele social-economice ale Regiunii de Dezvoltare Nord, Maria Prisacari, șefa Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Nord, a spus că investițiile actuale la Bălți sunt mult prea mici pentru a moderniza infrastructura „învechită” și „uzată” a localității.
Orașul Bălți se depopulează rapid
În ultimii 30 de ani, populația orașului Bălți s-a redus cu circa 40% – de la aproximativ 165.000 la 98.000 de locuitori, acesta fiind unul dintre cele mai pronunțate declinuri demografice urbane din Moldova. Unele estimări arată că, anual, în jur de 2.000 de persoane tinere și active pleacă din Bălți.
Maria Prisacari spune că, în general, fenomenul îmbătrânirii populației și depopulării a luat amploare în ultima perioadă în regiunea de nord. În ultimii ani, regiunea a ajuns de la circa un milion de locuitori, în 2019, până la peste 730.000 – în prezent.
Procesele demografice negative din regiune au redus și din atractivitatea investițională.
Un program de dezvoltare, o nouă șansă pentru Bălți
Anterior, au fost selectate șase orașe din R. Moldova, pentru a le transforma în „poli de dezvoltare” regională – Cahul, Comrat, Ungheni, Orhei, Soroca și Edineț. Orașul Bălți nu a devenit parte a acestui program pentru că, spune Maria Prisacari, în urma unei analize s-a ajuns la concluzia că investițiile nu ar fi fost suficiente pentru asigurarea unor transformări vizibile și calitative. De aceea, s-a decis că Bălțiul are nevoie de un program de dezvoltare separat, program care a fost elaborat de ADR Nord cu susținerea Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) și Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR). Acesta ar urma să ajungă pentru aprobare la Guvern, deoarece „este o prioritate” a Guvernului și a MIDR.
„Sperăm că odată ce va exista un astfel de program de investiții, vom putea veni cu anumite intervenții țintite pentru a dezvolta acest oraș”, spune Maria Prisacari.
Sunt necesare investiții de miliarde
Anterior, experții în domeniul dezvoltării regionale au estimat că mun. Bălți ar avea nevoie de circa 4 miliarde de lei pentru ca să poată atinge un ritm de dezvoltare apropiat celui al Chișinăului. Actualele tempouri de dezvoltare ale orașului Bălți sunt, în unele cazuri, la capitolul social-economic, mai lente decât în unele centre raionale. Și asta în situația în care Bălțiul totalizează, în prezent, circa 16% din populația regiunii, 36% din toate întreprinderile din regiune fiind amplasate în „Capitala de nord”.
De ce schimbările se produc lent la Bălți?
Maria Prisacari spune în podcastul Europei Libere că schimbările se produc lent la Bălți inclusiv din cauza faptului că administrația orașului nu este suficient de activă pe partea de atragere a investițiilor.
„Foarte mult contează implicarea primăriei, a însuși primarului, contează cât de activ este pentru ca lucrurile să meargă înainte”, susține Maria Prisacari.
Datele statistice arată, între altele, că ponderea în volumul total al investițiilor capitale s-a redus la Bălți de la 8,6% în 1995 la 4%, acum doi ani, iar ponderea în suprafața totală de fond locativ nou dat în folosință s-a redus în aceeași perioadă de la 8,6% la 1,8%. 46 la sută din arterele rutiere din Bălți sunt asfaltate, după acest indicator municipiul fiind devansat chiar și de unele centre raionale. Numai 73% din populația mun. Bălți are acces la servicii centralizate de aprovizionare cu apă potabilă, iar 70% – la sistemul de canalizare.
Ce prevede programul
Programul Național de accelerare a dezvoltării mun. Bălți în calitate de pol de dezvoltare (2023-2027) își propune o serie de obiective axate, în special, pe infrastructură, modernizarea urbanistică și creșterea economică. Între altele, programul își propune ca țintă extinderea rețelelor de apă-canalizare în Bălți la cel puțin 80% pentru alimentarea cu apă și până la minimum 75% pentru canalizare. Un alt obiectiv este îmbunătățirea mobilității urbane și a calității infrastructurii de acces naționale și internaționale, și implementarea unor proiecte de eficiență energetică și de protecție a mediului.
