Linkuri accesibilitate

Oamenii au învățat să pună în slujba localității fenomenul migrației (VIDEO)


Paşaport moldovenesc şi un centru pentru migranţi de la Moscova

La cinci ani de la lansarea Programului Migrație și dezvoltare locală al PNUD Moldova, unii experţi spun că iniţiativa a adus ceva optimism şi încredere în comunităţile rurale.

Se împlinesc cinci ani de când au fost întemeiate primele asociații de băștinași care adună fonduri pentru dezvoltarea localităților din care provin. De atunci aproape 200 de localități au preluat acest model de antrenare a persoanelor stabilite peste hotare în managementul local. Numai anul trecut au fost fondate peste 40 de asociații care au adunat, împreună, peste 180 de mii de dolari, bani care au fost investiți în proiecte de iluminare stradală, de canalizare sau colectare a deșeurilor.

Oamenii au învățat să pună în slujba localității fenomenul migrației
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:47 0:00
Link direct



Este ceea ce s-ar numi partea plină a paharului când vine vorba despre fenomenul migrației – moldovenii plecați peste hotare au „orizonturile deschise” pentru a împrumuta din țările gazdă cunoștințe, idei și bune practici. Președintele Asociației de băștinași din satul Ochiul Alb, raionul Drochia, Petru Ababei, spune că anul trecut s-a înființat un atelier de meșteșugărit pentru copii și pentru femeile neangajate care pot învățat arta țesutului de covoare.

„Mai avem câteva meșterițe în sat care țin cu drag această meserie încă în viață și ne-am folosit de acest fapt astfel încât câteva femei tinere, neangajate, să învețe această meserie pentru că sunt la mare preț și la mare căutare anume covoarele vopsite din lână naturală. Inițiativa a venit din partea asociației băștinașilor, peste 20 de mii a costat proiectul, dar inițiativa a venit de la asociație.”


Europa Liberă: A fost greu să-i convingeți pe oameni, în special membrii asociației care nu sunt din localitate, să pună umărul la asemenea proiecte?

Petru Ababei: „Să știți că-i foarte greu, dar sunt și oameni care înțeleg că este foarte greu ca să faci față la toate problemele cu care se confruntă localitățile noastre. Știți, partidele politice au finanțat anumiți primari care sunt din partidele lor, unele sate au rămas mai marginalizate, adică nu a existat o echitate în finanțările primăriilor”.

Pentru a motiva primăriile să colaboreze mai activ cu persoanele plecate peste hotare, începând de anul trecut, PNUD Moldova, cu sprijinul financiar al guvernului Elveției, a dublat sumele colectate de asociațiile de băștinași. De exemplu, dacă se adunau 50 de mii de lei, proiectul oferea tot atât.


Primarul din satul Mihăileni, raionul Râșcani, Valerian Cecan, spune că astfel a reușit să modernizeze parcul din centrul satului, dotându-l cu havuz, sistem de iluminat și de securitate. În ultimii ani, oamenii au învățat să pună în slujba localității fenomenul migrației, încercând astfel să compenseze din daunele produse de plecarea masivă a oamenilor din sate.

„Foarte mult comunicăm prin rețele de socializare, prin Facebook și Odnoklassniki și vedem că suntem urmăriți. Măcar că sunt plecați din sat, sunt cointeresați să vadă ce probleme rezolvăm și se implică. Ideea de a renova parcul de la început, știți, nici nu credeam că va fi așa susținută. Noi le-am spus că persoanele care vor oferi mai mult de 60 de dolari contribuție la renovarea acestui parc va fi sădit câte un copac cu inscripția de cine a fost plantat. Să vedeți că după ce au fost plantați copacii, veneau și îi udau. Participarea a fost foarte bună”.

Diaspora de la Manta: la sfat și la pescuit
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:27 0:00


Atunci când a fost lansat Programul Migrație și dezvoltare locală a PNUD Moldova și-a propus să creeze o punte de legătură între comunitățile din țară și cei plecați peste hotare. În satele care au fost inițiate proiecte cu implicarea localnicilor din diasporă s-a schimbat felul de înțelegere a ideii de participare și inițiativă civică, constată managera de proiect Zinaida Adam.

„Dincolo de proiectele pe care le realizează și aduc niște rezultate foarte tangibile, poți să faci poze cu parcul renovat sau să mergi pe trotuare mai bune, dincolo de rezultatele astea materiale, schimbarea pe care am observat-o este un grad sporit de optimism, de încredere și coalizare a membrilor localității. Anume această emoție este cea care determină băștinașul să contribuie, să se implice, nu neapărat financiar. Avem foarte mulți băștinași care contribuie cu idei sau cu donații, cu propria experiență profesională dacă sunt profesioniști foarte buni într-un anumit domeniu”.

Zinaida Adam mai spune că un alt efect benefic al colaborării dintre sătenii plecați și cei rămași acasă este înțelegerea faptului că anumite probleme locale pot fi rezolvate prin cooperarea localnicilor, fără să aștepte intervenții de la centru. Și încă ceva: după ce fondurile sunt adunate de la lumea cu dare de mână primarii se simt obligați să raporteze periodic, inclusiv on-line, cum cheltuie banii.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG