Deși toate păreau să prevestească un număr mai mare de secții de votare în diasporă în actualele alegeri anticipate, alegătorii moldoveni din străinătate au putut afla sâmbătă de la Comisia Electorală Centrală că tot ce se poate sunt cele 139 de secții care au funcționat în ultimul scrutin. Nu 190, cât au propus externele. Nu 198, cât propusese partidul pro-prezidențial PAS. Și nici măcar 162 – la câte se gândea inițial comisia.
Decizia, care pare să nu ia în calcul și un record absolut de înregistrări prealabile - 100 de mii față de 60 de mii în scrutinul precedent - a provocat imediat un val de furie: președinta Maia Sandu i-a cerut comisiei să-și schimbe decizia, în timp ce două partide au amenințat CEC-ul cu judecata și proteste, iar pe Maxim Lebedinschi, secretar general al comisiei, cu o plângere penală pentru că ar fi încercat să îngrădească drepturi atunci când a propus și obținut 139 de secții în loc de 162.
Maxim Lebedinschi a reclamat “un atac” asupra sa și a comisiei, iar anumiți socialiști au invocat, pe canalele lor de telegram, austeritatea bugetară și lipsa unui guvern funcțional.
În contextul acestei dispute în ascensiune, l-am întrebat pe Valeriu Pașa, președinte al comunității WatchDog Moldova, cu ce motive obiective își poate explica nemulțumirea, pe care și-a făcut-o deja publică, față de decizia comisiei.
Valeriu Pașa: „Păi, în primul rând, ca să vă dați seama ce se întâmplă la o secție de votare de peste hotare unde votează 5 mii de oameni, s-o comparăm cu o secție obișnuită din Republica Moldova. În Republica Moldova, de obicei, la o secție de votare vin vreo mie de oameni, iar acolo vin 5 mii de oameni. În Republica Moldova, toți acești alegători sunt înscriși pe listele de bază, doar se găsesc acolo, semnează și merg să voteze. Pe când angajații secțiilor de votare, membrii birourilor secțiilor de votare de peste hotare trebuie să-i înscrie pe toți de mână. Vă imaginați însuși procesul, să-i înscrii pe toți 5 mii de mână?
Este un efort de 7-8 ori mai mare pentru un angajat al secției de votare într-o astfel de locație față de secțiile din Republica Moldova.
Pe urmă, când se închide secția de votare, cei din Republica Moldova numără buletinele, numără semnăturile din liste și foarte repede o mie de buletine sau maximum 1.500, dar în majoritatea secțiilor sunt chiar sub o mie, le numără și pleacă acasă. La ora 12 noaptea datele deja sunt. Acolo e nevoie să se numere 5 mii de buletine. Vă imaginați ce efort? Deci este un efort de 7-8 ori mai mare pentru un angajat al secției de votare într-o astfel de locație față de secțiile din Republica Moldova. Oamenii care merg la vot peste hotare fac 7-8 ore uneori cu transportul, după care stau la coadă 7-8 ore ca să voteze. Deci, în medie unui om din diasporă îi ia 10-12 ore să poată să-și exercite dreptul de vot, pe când unui om din Chișinău, de exemplu, îi ia 10 minute. Privind acești indicatori, îți dai seama că acolo trebuie să fie deschis un număr mult mai mare de secții de votare.
Încă la alegerile prezidențiale, noi împreună cu mai multe asociații din diasporă am transmis către Comisia Electorală Centrală (CEC) o serie de analize pe mai multe țări, unde am explicat de câte secții de votare suplimentare este nevoie și unde, și exact locațiile pe care le-am scos în evidență: Londra, alte regiuni din Marea Britanie, Frankfurt, Paris, unele orașe din nordul Italiei, unde am solicitat să fie deschise mai multe secții de votare, exact acolo au fost probleme în ziua alegerilor – n-au ajuns buletine de vot sau au fost cozi foarte mari.
CEC-ul a fost informat încă de la alegerile trecute unde și câte secții de votare obiectiv sunt necesare.
Deci, CEC-ul a fost informat încă de la alegerile trecute unde și câte secții de votare obiectiv sunt necesare. Date sunt suficiente, există rezultatele alegerilor din 2016, acum avem și rezultatele alegerilor proaspete din 2020, există datele înregistrării prealabile, există și alte cifre. Noi am făcut analiza inclusiv a activității concetățenilor noștri pe rețele sociale, sunt diferite grupuri formate de cetățenii din diasporă și am văzut cum a evoluat între timp numărul de membri, care orașe sunt mai des menționate și în baza acestor date coroborate le-am propus să deschidă, de exemplu, la Frankfurt nu una, dar trei secții, la Londra, doar în orașul Londra le-am propus să deschidă șapte secții, la Paris trebuie să fie, cel puțin, șase, în suburbiile Parisului unde este câte-o singură secție în două suburbii trebuie să fie câte două secții și tot așa. Plus la asta, sunt anumite regiuni care nu sunt acoperite deloc.
De exemplu, este o regiune în estul Angliei în care sunt mulți muncitori sezonieri, dar nu este nicio secție de votare; în Israel sunt mulți muncitori moldoveni și la fel sunt doar două secții de votare; în Roma la fel, pe lângă faptul că secțiile de votare din Roma sunt amplasate, de obicei, într-o regiune foarte incomodă, unde nu există nici acces la transport public sau unde spațiul este foarte mic.
Luând zona de sud-est a Germaniei, tot nu există nicio secție de votare, dar acolo tot sunt mulți moldoveni, la Berlin e nevoie de cel puțin încă o secție de votare. Deci, toate aceste locații au fost menționate.
Peste Ocean, din nou, în Statele Unite, deși nominal sunt mai multe secții, dar distanțele acolo sunt atât de mari, încât e nevoie să fie deschise încă, cel puțin, două secții de votare și diaspora de acolo le-a solicitat. Toate aceste solicitări sunt motivate cu cifre, cu argumente obiective.”
Europa Liberă: Cum ați înțeles argumentele comisiei?
Valeriu Pașa: „Dar nu există niciun fel de argumente. A fost un argument de tipul celui al lui Igor Dodon: „De-atâta”. Ei nici măcar nu încearcă să ascundă faptul că execută o comandă politică. După părerea mea, povestea asta este de un dosar penal.”
Europa Liberă: Argumentul financiar, ar putea CEC-ul să invoce acest argument?
Valeriu Pașa: „Nu ține nici acest argument, pentru că ei înșiși au spus că în acel deviz au bugetat pentru 150 de secții, iar cheltuielile pentru deschiderea secțiilor de votare peste hotare de fiecare dată sunt mai mici decât estimează CEC-ul. În primul rând, ei deschid mai puține secții decât bugetează, în al doilea rând, marea majoritate a locațiilor sunt puse la dispoziție gratuit. Oamenii sunt gata să facă și voluntariat, inclusiv în secțiile de votare.
Vă dați seama, un moldovean care stă în Marea Britanie, el nu vine să lucreze 24 de ore, să se scoale la ora 5 dimineață și să ajungă acasă în următoarea zi la ora 5 dimineață pentru acei 30 de euro sau 30 de lire care i se dau lui pentru acea zi de muncă. Nu asta este motivarea, oamenii se implică și voluntar, foarte multe asociații diasporale găsesc locații care sunt puse la dispoziție de agenți economici, inclusiv unele afaceri care sunt deținute de moldoveni acolo sau de administrațiile publice locale. Deci, este fals că componenta financiară ar putea să influențeze decisiv numărul de secții.”
Europa Liberă: Dar Dvs. la câte secții ieșiserăți atunci când ați făcut analiza?
Obiectiv, având în vedere numărul de oameni și condițiile, peste hotare ar trebui să fie deschise în jur de 300 de secții.
Valeriu Pașa: „Obiectiv, având în vedere numărul de oameni și condițiile, inclusiv faptul că este pandemie, peste hotare ar trebui să fie deschise în jur de 300 de secții de votare pentru a asigura un flux normal, astfel încât oamenii să nu stea la coadă mai mult de 2 ore. Asta oricum va presupune că vor fi în foarte multe locuri cozi, dar acesta ar fi un număr adecvat. În condițiile în care acest proces este atât de greoi, ceea ce a propus Ministerul de Externe a fost un minim adecvat, nu spun că propunerea lor a fost chiar foarte bună, dar a fost un minim necesar. Ceea ce însă a făcut dl Lebedinschi și colegii săi din Comisia Electorală Centrală, ei au scuipat pur și simplu și pe lege, și pe toți acești oameni, și pe bunul-simț și au executat o comandă politică a șefului lor, Igor Dodon.”
Europa Liberă: De ce pomeniți anume numele Lebedinschi, pentru că e o decizie colectivă totuși, s-a votat cu 5 voturi acolo în Comisia Electorală Centrală?
Valeriu Pașa: „În Comisia Electorală Centrală au votat oamenii înaintați acolo de PSRM, plus „conservele” lui Plahotniuc, acei oameni care au fost numiți în comisie încă de Plahotniuc și totul este foarte clar.
Deci, Maxim Lebedinschi a adus o decizie gata făcută la CEC și a convins suficientă lume dintre membrii CEC-ului să voteze, care, la rândul lor, în marea lor majoritate sunt afiliați politic încă din trecut. Doi: deschiderea unui număr mai mare de secții în Transnistria – și urmează să ne clarificăm și cu locațiile pentru acele secții de votare – denotă faptul că se pregătește o fraudare masivă prin coruperea alegătorilor din Transnistria și eu cred că vom vedea un număr de oameni aduși organizat mult mai mare decât a fost la alegerile prezidențiale, s-ar putea chiar mai mare decât a fost la alegerile parlamentare din 2019, pentru că mizele acestor alegeri sunt mult-mult mai mari decât ale alegerilor prezidențiale. Pentru cei care constituie astăzi această alianță largă electorală, mizele sunt de totul sau nimic.
Vă dați seama ce înseamnă pentru oameni ca Platon, Plahotniuc ș.a. ca în Republica Moldova să fie reformată justiția?
Vă dați seama ce înseamnă pentru oameni ca Platon, Plahotniuc ș.a. ca în Republica Moldova să fie reformată justiția și să înceapă să funcționeze pe bune? Despre asta vorbim până la urmă, asta se întâmplă în aceste alegeri, deci este o miză de totul sau nimic. Pentru ei este miza controlului schemelor, pentru ei este inclusiv miza propriei libertăți.”
Europa Liberă: Dvs. înțelegeți de ce dl Lebedinschi, dacă e așa cum ziceți Dvs., de ce n-a venit la CEC cu propunerea: „Hai să majorăm numărul în Rusia, hai să majorăm mult mai mult numărul în regiunea transnistreană și, poftim, și câteva secții suplimentare în diaspora”? De ce totuși a fost această decizie de a lăsa numărul secțiilor din alegerile trecute? Dvs. înțelegeți ce joc e aici?
Valeriu Pașa: „Bine, la alegerile precedente în Rusia ei artificial au mărit numărul secțiilor de votare, nemotivat, chipurile, s-au bazat pe rezultatele înregistrării prealabile, care a fost falsificată. Deci, acolo real s-au înregistrat în perioada de dinaintea prezidențialelor mai puțin de o mie de oameni prealabil, au fost falsificate acele înregistrări și s-au bazat pe datele, chipurile, transmise de Ministerul de Externe al Rusiei că în Rusia s-ar afla sute și sute de mii de moldoveni, pe când în realitate nici 300 de mii n-au mai rămas, și au deschis 17 secții de votare, dar au văzut că asta nu a schimbat nimic, moldovenii oricum nu prea au venit. Ei au avut peste 7 mii de voturi la 17 secții de votare.
Ca să înțelegeți, în Irlanda, unde sunt mult mai puțini moldoveni, la 4 secții de votare au votat 11 mii de oameni. Deci, moldovenii din Rusia sunt dezinteresați de a vota și cu atât mai mult sunt dezinteresați să vină să-l susțină pe Igor Dodon, nu doresc.”
Europa Liberă: Și și-a luat grija dl Dodon de Rusia?
Valeriu Pașa: „Eu nu cred că și-a luat grija, eu cred că ei vor încerca să mobilizeze ceva pe la Moscova și vor fi de data asta mai multe voturi, dar cele 17 secții de votare pe care le au ei acolo sunt mai mult decât suficiente, doar în Moscova și în suburbiile Moscovei au vreo 7 secții de votare, ceea ce înseamnă potențial vreo 35 de mii de voturi. Deschiderea unui număr și mai mare de secții de votare în Rusia ar fi trezit și mai mare nemulțumire, plus că nu este util pentru ei. Așa cum s-a arătat, potențialul de vot acolo este destul de mic și numărul de secții oricum este foarte mare, mult prea mare pentru interesul care este acolo pe loc.
Sheriff-ul joacă în mod evident de partea lui Plahotniuc, iar de data asta Moscova și Plahotniuc sunt exact pe aceeași parte a baricadei.
În ceea ce ține de Transnistria, aici mai mult contează nu atât numărul secțiilor de votare, deși ei l-au mărit, adică cumva au mers cu un aplomb, ca să demonstreze că nu le pasă, dar contează mai mult locația acestor secții de votare. Trebuie să urmărim atent geografia acestor secții, să vedem ce se va întâmpla și, cel mai important, cum se va produce procesul de vot, pentru că eu presupun că vor fi aduși zeci și zeci de mii de oameni, presupun că chiar mai mulți decât în parlamentarele din 2019. De ce? Pentru că miza este foarte mare și dacă în alegerile prezidențiale firma Sheriff nu prea s-a complicat să-l ajute pe Igor Dodon, pe care nu prea îl are la suflet, atunci de data asta miza este mult prea mare și Sheriff-ul joacă în mod evident de partea lui Plahotniuc, iar de data asta Moscova și Plahotniuc sunt exact pe aceeași parte a baricadei.”
Europa Liberă: De ce, pe de altă parte, CEC-ul n-a mimat, cel puțin, o înțelegere cu societatea civilă, acea parte a societății civile care a cerut mai multe secții de votare? Puteau să dea câte-o secție în plus prin locurile mai aglomerate, ar fi mărit puțin acest număr și s-ar fi spălat pe mâini. De ce au mers pe calea asta?
Valeriu Pașa: „Pentru că asta a fost indicația venită de la partid. Eu vreau să spun că până și același Lebedinschi poate ar fi încercat să-și convingă șeful său, Igor Dodon, că hai să punem măcar una-două secții, ca să nu bată la ochi și să spună că chiar nu dăm nimic, pentru că este în afara oricărei decențe, dar acela n-a stat să se complice, i-a spus pur și simplu: fă. În principiu, noi ne-am întors la modus operandi din perioada lui Plahotniuc, pentru că Igor Dodon ce a făcut și cum a făcut, dar a încercat de fiecare dată să salveze aparențele unei legitimități în tot ceea ce face, Plahotniuc nu prea s-a complicat cu lucruri de acestea. Aduceți-vă aminte cum a anulat alegerile din Chișinău.
Și astăzi rolul lui Igor Dodon este mai curând de mesager, un emițător de voință politică, pentru că el are o anumită legitimitate, totuși conduce un partid politic, un partid politic destul de puternic, care cel mai probabil va rămâne cel puțin a doua forță politică din parlament, iar băieții aceștia din spate, care acționează după metode din astea mai banditești, ei nu se complică cu aparențe de legitimitate, de reacții ale comunității internaționale.
La aceștia miza este libertatea lor, schemele prin care ei fură zeci și sute de milioane de euro pe an, iată ce-i interesează pe ei, când mizele la ei sunt atât de mari, nu-i interesează care o să fie reacția lumii civilizate.”
Europa Liberă: Și câteva formațiuni politice au spus că vor aplica remediul juridic, vor ataca în judecată această decizie. Dvs. credeți în vreo soluție pe tărâmul juridic?
Valeriu Pașa: „Urmează să vedem. Bunăoară, decizia CEC-ului, în calitate de organ al administrației publice centrale, este contestată la Curtea de Apel Chișinău, adică în fieful judecătorului Clima, care este cunoscut prin docilitatea deplină față de toate interesele politice ale PSRM-ului. De aceea eu nu cred că la Curtea de Apel Chișinău este vreo șansă. Ce va spune Curtea Supremă de Justiție de asemenea nu cunoaștem, în același timp, eu, înțelegând cum funcționează acest cartel politic astăzi cu Dodon și socialiștii săi de o parte, de partea cealaltă Plahotniuc, Platon ș.a., înțeleg că justiția va sta sută la sută la dispoziția acestui cartel și nu am nicio speranță că în justiție se va soluționa această problemă.”
Europa Liberă: Dar o plângere penală împotriva dlui Lebedinschi că îngrădește accesul diasporei la vot, cum o priviți?
Valeriu Pașa: „La cine, la Stoianoglo? Stoianoglo va ieși și va spune că nu face politică ca de obicei, adică după logica dlui Stoianoglo, în țara asta politicienii pot să săvârșească orice crimă, pentru că sunt automat scutiți de pedeapsă, întrucât procuratura nu se bagă în politică. Asta este logica pe care încearcă să ne-o împărtășească dl Stoianoglo și, respectiv, până la o schimbare politică majoră acest dosar penal la fel nu cred că are vreo șansă.”
Europa Liberă: Deci, soluția cum o vedeți, să concluzionăm dle Pașa?
Eu nu cred că există vreo șansă să fie schimbată această decizie.
Valeriu Pașa: „Deci, în primul rând, eu cred că societatea trebuie să-și manifeste prin toate metodele nemulțumirea, inclusiv partidele politice, societatea civilă și aceste demersuri, chiar dacă sunt lipsite de șanse, în justiție, la procuratură trebuie să fie făcute pentru a arăta atitudinea față de această decizie, iar în rândul al doilea, atât diaspora, cât și clasa politică trebuie să facă tot posibilul ca oamenii să înțeleagă cine se face, de fapt, vinovat de faptul că un lucru elementar cum ar fi posibilitatea de a vota din nou este restricționat în Republica Moldova.”
Valeriu Pașa: „Nu vreau să transmit note pesimiste, dar eu nu cred că există vreo șansă să fie schimbată această decizie. Să vedem care va fi reacția cetățenilor din diasporă, dacă asta îi va descuraja sau, din contra, îi va motiva și mai mult să vină la vot. Or, dacă vor vota măcar atâția câți au votat la prezidențiale, acesta deja va fi un rezultat bun.”
