Linkuri accesibilitate

Occupy Guguță - mascota mişcarii protestatare din 2018


Imagine de la protestul din 27 August, 2018

O emisiune de bilanț despre protestele anului trecut.

„Este păcat să taci atunci când e de datoria ta să protestezi” - aserțiunea are o vechime de două secole şi aparține celui de-al șaisprezecelea președinte al SUA, Abraham Lincoln, care a lansat-o într-un context anume.

Mi-am amintit de acest citat după ce am depănat retroactiv anul 2018 căutând să mă dumiresc dacă spiritul protestatar face parte din tabieturile societale ale cetățenilor R. Moldova.

Occupy Guguță - mascota mişcarii protestatare din 2018
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:22:15 0:00
Link direct


Unii comentatori cu care am stat de vorba susțin că verva protestelor reanimate în 2015 şi 2016 s-a cam volatilizat. Motivele ar fi multe, de la împiedicarea opoziției de a scoate lumea în stradă şi până la dezamăgirea cetăţenilor, care nu mai ar mai crede ca protestul mai poate schimba ceva.

În primele luni ale lui 2018, opoziţia pro-europeana extraparlamentară, PAS şi PPDA, a încercat să reînvie spiritul protestatar mobilizându-și periodic simpatizanții. Mai întâi la sediul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, unde s-a cerut reducerea neîntârziată a tarifelor la gaze naturale.

Au urmat câteva proteste în PMAN şi la Banca Naţională l-a care s-a cerut publicarea raportului Kroll-2 şi tragerea la răspundere a celor implicați în frauda bancară.

Erau proteste sporadice, de nu foarte mare amploare, pentru care opoziţia a primit suficiente săgeți precum că nu ar mai fi capabilă să scoată lumea în stradă.

Punctul de cotitură a fost însă controversata invalidare a mandatului de primar al capitalei câștigat de liderul PPDA, Andrei Năstase, care a scos în stradă sute de cetățeni nemulțumiți de această decizie a instanţelor.

Şedinţele judecătoreşti în care se decidea soarta acelor alegeri erau însoţite de proteste ale susţinătorilor lui Năstase. S-a protestat şi la sediul primăriei Chişinău, la cel al Partidului Democrat de guvernământ, precum şi la CEC.

Protest faţă de invalidarea mandatului primarului ales al Chişinăului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:39 0:00

În seara zile de 19 iunie prima instanţă, Judecătoria Centru, a decis să invalideaze alegerile pentru primărie pe baza contestației socialiștilor și a... Facebook-ului. Să ne amintim, aşadar, motivele acelei decizii:

Controversata decizie a primei instanţe a fost menţinută de cele ierarhic superioare în pofida criticilor partenerilor occidentali care au spus că decizia de invalidare a scrutinului e „neașteptată și netransparentă” şi că e de natura să contribuie la „erodarea încrederii cetăţenilor moldoveni în procesul democratic”.

Prima demonstrație de amploare împotriva anulării rezultatelor alegerilor a fost convocată în PMAN la 1 iulie de către aşa numita mişcare de rezistenţă naţională intitulată ACUM, creată de opoziţia pro-europeană extraparlamentară. Mii de oameni au ieşit în stradă cerând să li se respecte votul.

Voci ale protestatarilor din Chișinău
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:01 0:00

Rezoluţia adoptată la finele protestului cerea: confirmarea legalității alegerilor pentru Primăria Chișinău și validarea mandatului lui Andrei Năstase; anularea sistemului electoral mixt și revenirea la sistemul proporțional de vot; demiterea și tragerea la răspundere a judecătorilor care au participat la pronunțarea deciziei de anulare a alegerilor.

Atunci s-a decis că următoarea demonstrație să aibă loc în ajunul zilei independenţei, pe 26 august. În această perioadă opoziţia a început să organizeze proteste şi în teritoriu formând aşa numite celule de rezistenţă locale. Să ne amintim cum a fost protestul antiguvernamental din 26 august.

„Suntem contra corupţiei. Să fie justiţie independentă”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:30 0:00

În PMAN unde era planificat protestul opoziţiei a fost organizată o contramanifestaţie a simpatizanţilor formaţiunii Şor condusă de primarul din Orhei Ilan Șor, condamnat în prima instanță pentru implicarea în frauda bancară. Acesta a transformat PMAN într-un picnic improvizat, cu bucătărie de campanie și mâncare împărțită gratis. Cele două tabere protestatare au fost ținute la distanță de câteva cordoane de polițiști, iar oamenii legii nu au anunțat incidente majore.

Protestul opoziției proeuropene i s-au alăturat cetățeni din diverse localități ale țării, din diasporă și activiști civici.

Cea mai zgomotoasă în timpul protestului, cea care l-a animat, i-a atribuit un surplus de elan tineresc, dar şi un suflu nou, neordinar, a fost comunitatea civică Occupy Guguţă cu inconfundabilele sale bătăi în tobe şi alte instrumente muzicale improvizate.

La această mişcare protestatară o să revenim mai târziu. Mai întâi să ne amintim cu ce s-a încheiat protestul antiguvernamental din 26 august. De fapt, el a continuat toată noaptea în faţa monumentului lui Ştefan cel Mare, acolo unde în dimineaţa zilei de 27 august urma o depunere oficială de flori de Ziua Independenţei. Iată de ce dis-de-dimineaţă poliţia a evacuat cu forţa protestatarii de la monument, dar şi pe activiştii mişcării Occupy Guguţă din faţa fostei cafenele Guguţă, unde aceştia îşi amenajaseră de câteva săptămâni un cort de protest permament.

După evacuarea protestatarilor, organele de forță au blocat accesul spre un cartier întreg pentru a izola reprezentanții puterii de oamenii adunați în stradă. Din spatele cordoanelor de polițiști mulțimea a huiduit încontinuu guvernanții, care, după depuneri de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare, au mers la Palatul Național, acolo unde a fost organizat un concertul festiv dedicat Zilei Independenței Republicii Moldova.

Asociaţia Promo-LEX care a monitorizat protestele din 26 şi 27 august a constat că forţele de ordine au acţionat controversat, disproporţionat şi au avut comportament diferențiat faţă de diferite tabere de protestatari. Să ne reamintim concluziile acesteia:

Protestele din 26 şi 27 august au însemnat pentru mulţi momentul crucial între democraţie şi dictatura spre care ar fi alunecat Moldova. Prin ce totuţi s-a remarcat elanul protestatar din 2018. Pentru mine personal prin apariția zgomotoasei mişcări Occupy Guguţă.

Această mişcare civică a fost creată la scurt timp după ce a devenit clar că în locul fostei cafenele din Grădina publică „Ștefan cel Mare” va fi construit un imobil cu 13 etaje. A ridicat mai multe semne de întrebare felul în care s-a luat decizia, în totală incertitudine. Activiștii, majoritatea tineri, apolitici, au improvizat un protest permanent în fața cafenelei, iar periodic au organizat discuții publice pe diverse teme de actualitate, cum ar fi îmbunătățirea infrastructurii orașului sau reciclarea deșeurilor.

După ce s-a alăturat protestelor opoziţiei grupate în blocul ACUM, această mişcare a intrat în vizor confruntându-se cu diverse intimidări, inclusiv din partea poliţiştilor. Evacuare forțată din fața fostei cafenele Guguță, răspândirea de substanțe chimice în acest perimetru, tăierea curentului electric pe motiv că l-ar folosi ilegal și mobilizarea a zeci de polițiști pentru a-i determina să renunțe la proteste – cam aşa au ales să acţioneze autorităţile pentru a descuraja un protest paşnic şi apolitic.

Iar aceşti tineri protestatari au rezistat tuturor presiunilor şi intimidărilor cu care s-au confruntat, motiv pentru care aș fi tentată să-i declar drept mascotă a mişcarii protestatare din 2018.

Opinia dvs.

Arată comentarii

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG