„NATO va pleca din Afganistan când va veni momentul”. Fraza sună tautologic, precum celebra revelație a personajului lui Molière (Monsieur Jourdain) care descoperă, aflând ce este „proza”, că și el vorbise întotdeauna în proză. Fraza îi aparține însă secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, care rezumă atmosfera în care va avea loc teleconferința de miercuri și joi (17-18 februarie) la care vor lua parte nu doar miniștrii apărării din NATO, ci din toate cele 36 de țări care participă la misiunea „Resolute Support” din Afganistan.
Viitorul întregii misiuni, la care iau parte circa 10.000 de militari din țările NATO, se afla sub semnul întrebării în urma deciziei abrupte luate de fostul președinte al SUA Donald Trump de a retrage militarii americani, fără ca el să-și fi anunțat în prealabil partenerii din NATO, sau cel puțin Pentagonul.
Dată fiind intenția noului președinte Joe Biden de a reveni asupra deciziei de a părăsi în grabă Afganistanul, panica a încetat printre membrii Alianței, care își vedeau deodată abandonate trupele într-un Afganistan în care discuțiile dintre talibanii din ce în mai puternici și guvernul de la Kabul din ce în ce mai slăbit sprijinit de Occident se află într-un punct mort.
Talibanii obținuseră din partea guvernului de la Kabul promisiunea unei retrageri din țară a trupelor străine cel mai târziu pe 1 mai anul acesta.
Decizia fusese acceptată de Donald Trump, care își dorea chiar o retragere mult mai rapidă, în mod ideal (chiar dacă irealist) înaintea alegerilor prezidențiale din SUA, pentru a putea folosi ca argument de campanie faptul că i-a făcut pe „boys” să se întoarcă acasă, după o prezență militară americană în Afganistan de 20 de ani.
Experții prevedeau o catastrofă în caz de retragere pripită
Experții militari fuseseră unanimi în a aprecia că o retragere atât de pripită ar fi o catastrofă pentru Afganistan (și o recunoaștere a eșecului celor două decenii de intervenție occidental acolo).
„Deși nu dorim ca Aliații să rămână în Afganistan mai mult decât ar fi necesar, vom pleca doar când va veni momentul”, a spus Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă.
Un raport al Congresului SUA publicat la începutul lunii cere, de altfel, eforturi diplomatice imediate și pentru a amâna data retragerii prevăzută în luna mai.”
Este limpede că amânarea retragerii va fi primită cu mare neplăcere de talibani, care continuă să câștige teritorii în fața guvernului sprijinit de Occident. De altfel, liderii talibani i-au cerut lui Joe Biden să respecte acordul pe care ei îl aveau cu administrația Trump, dar secretarul general NATO Stoltenberg a spus, luni, 15 februarie, că nivelul violenței în Afganistan, precum și atacurile talibanilor împotriva civililor fac imposibilă retragerea forțelor internaționale.
Afganistanul nu trebuie să redevină o platformă și un refugiu pentru terorismul internațional...Jens Stoltenberg, secretar general NATO
„Afganistanul nu trebuie să redevină o platformă și un refugiu pentru terorismul internațional, cum a fost în momentul în care am decis să intervenim acolo”, a spus Stoltenberg. În noiembrie, Stoltenberg îl avertizase pe Trump că nu este câtuși de puțin momentul unei retrageri rapide din Afganistan.
Miniștrii apărării din cele 30 de țări din NATO vor mai discuta joi și viitorul misiunii mult mai modeste din Irak, unde NATO se ocupă în special cu antrenarea forțelor locale.
Mai este NATO în „moarte cerebrală”?
Miniștrii vor mai discuta și o reformă internă a Alianței, după ce președintele francez Emmanuel Macron declarase anul trecut NATO într-un stadiu de „moarte cerebrală".
Unul din motivele pentru care Macron vorbise de „moartea cerebrală” a NATO a fost și faptul că unii aliați, mai ales Turcia, flirtează cu Putin, cumpărând armament de la Rusia.
Conflictul personal al lui Macron cu Erdogan s-a prelungit apoi în domenii precum intervenția Turciei în Libia sau în Mediterana de est, fără a mai vorbi de aventura militară a Turciei în Siria, în ciuda reticențelor tuturor celorlalți membri ai NATO.
