La Chișinău, președintele Igor Dodon a fost printre primii lideri care i-au adresat felicitări liderului de la Minsk, Aleksandr Lukașenka, după anunțul oficialităților că ar fi câștigat un nou mandat, după cei 26 de ani de când se află la putere.
Ministerul de Externe de la Chișinău și-a exprimat la sfârșitul săptămânii trecute „întreaga solidaritate cu poporul belarus”, declarându-se „îngrijorat” de violențele care au însoțit protestele postelectorale. Într-o declarație difuzată sâmbătă, Ministerul de Externe mai spune că, „în aceste momente dificile”, continuă să susțină „consolidarea democrației, prosperitatea, stabilitatea și independența Republicii Belarus”.
Mesajul de solidarizare cu poporul belarus al externelor moldovene a fost în general primit cu satisfacție de observatorii de la Chișinău, mulți dintre ei socotind că se corectează de fapt eroarea inițială a președintelui. Acesta s-a grăbit, spun acești observatori, să-l felicite pe Lukașenka imediat după scrutin, fără a calcula posibilele involuții, iar ministerul de externe vine acum să facă corecția necesară.
Revenind asupra propriei felicitării, însuși Dodon a lăsat de înțeles vineri, în cadrul emisiunii sale de pe Youtube „Președintele răspunde”, că acel mesaj ar trebui privit ca un gest personal, dar deja în fraza următoare s-a solidarizat din nou cu Lukașenka, fără a spune vreun cuvânt despre violențele de după alegerile belaruse, sugerând că ce va urma acolo, dacă Lukașenka dispare de la putere, poate dezamăgi la fel cum au dezamăgit guvernările moldovene de după 7 aprilie 2009.
Avem relații de prietenie, avem un parteneriat foarte bun
„Am văzut multe reacții - din păcate, acolo nu s-a terminat încă totul - unii spun bravo că l-ați felicitat, alții – e rău că l-ați felicitat. În primul rând, după protocol, președintele este cel care face astfel de felicitări. Apoi, noi avem relații de prietenie, avem un parteneriat foarte bun... Predecesorul meu i-a dat chiar Ordinul Republicii lui Lukașenka. El ne-a ajutat foarte mult. Avem numeroase întreprinderi cu capital belarus. Iar CEC-ul de acolo a recunoscut oficial alegerile – ce trebuie să facă un președinte de țară care are relații bune cu Lukașenka?”
Președintele moldovean care l-a decorat pe Lukașenka e Nicolae Timofti, care a făcut gestul în 2016, în semn de mulțumire pentru sprijinul în fața represaliilor comerciale ruse ce au urmat asocierii Chișinăului la Uniunea Europeană.
Cunoscut, pe de altă parte, pentru atitudinea sa mereu elogioasă față de Lukașenka, Igor Dodon a fost atacat din toate părțile după felicitarea de luni nu atât pentru faptul existenței în sine a mesajului, cât mai ales pentru că el folosea sintagme ca „în numele poporului moldovenesc”, deci s-a considerat că și-a asumat mult peste ce-și putea permite, iar directorul executiv al Institutului de Politici și reforme Europene de la Chișinău, Iulian Groza, ne-a explicat unde anume a greșit, din perspectivă diplomatică și protocolară, președintele: „În primul rând, Belarus este o țară parteneră și traditional prietenă cu R. Moldova. Belarus întotdeauna, când R. Moldova a avut o anumită problemă în relațiile sale comerciale cu țările din CSI, cu Federația Rusă în special, mai ales în ultima perioadă, a avut o atitudine separate și consecventă - chiar dacă Belarus ar fi fost obligată de Rusia să aplice aceleași rigori când e vorba de comerțul cu R. Moldova în formatul Uniunii Euroasiatice, Belarus a avut o avut în vedere relațiile speciale și nefiind de acord cu acele măsuri aplicate de Federația Rusă, a decis să facă excepție.
În cazul dat, când vine vorba despre alegerile care au avut loc în Belarus, când vine vorba despre reacția violentă, intimidarea, încălcarea drepturilor cetățenilor în Belarus, în cazul dat trebuie să prevaleze sigur că valorile pe care ne-am asumat să le respectăm.
Și în cazul dat, având în vedere că autoritățile din Belarus au reacționat cum au reacționat și știind că acest lucru nu s-a întâmplat în mod autonom, fără ordinele președintelui în exercițiu din Belarus, evident că reacțiile autorităților de la Chișinău puteau și trebuiau să fie cele care au survenit mai târziu din partea ministerului de externe. Acuma, alte contacte, alte comunicări pe care le-ar dori sau le are președintele personal cu alți șefi de stat, îl privește personal, dar înainte de a formula anumite poziții în numele R. Moldova trebuie să se asigure c[ ele corespund intereselor R. Moldova, principiilor la care ne-am angajat, dar și dorinței declarate a R. Moldova de a construi un stat de drept.”
Declarația reabilitatoare, pe de altă parte, a externelor moldovene a venit la aproape o săptămână de la mesajul președintelui Dodon și se pune întrebarea dacă nu a fost prea întârziată. Scuza pe care o găsesc observatorii în apărarea diplomației moldovene e că aceasta a avut cel mai probabil nevoie de timp mai mult, pentru a-și coordona poziția cu toate componentele coaliției de guvernare, inclusiv cu socialiștii loiali președintelui.
