Autorităţile de la Chişinău, începând cu preşedintele Igor Dodon, urmând cu premierul Ion Chicu şi terminând cu ministrul economiei, Anatol Usatâi, şi-au încheiat săptămâna de lucru prin a da din nou asigurări că R. Moldova este total pregătită de o eventuală criză, atât a gazelor, cât şi a energiei electrice, chiar dacă toţi trei oficiali sunt siguri că această criză nici nu va exista.
Tema a fost cumva readusă pe agenda confruntărilor politice de opoziţia pro-europeană, care la începutul acestei săptămâni a acuzat noul guvern de la Chişinău că ar fi abandonat toate planurile - la care lucra guvernul Sandu - de intervenţie în caz că Ucraina şi Rusia nu se înţeleg pe prelungirea tranzitului de gaze şi că asta ar putea lăsa ţara neapărată în faţa unei eventuale crize energetice.
Premierul Chicu şi preşedintele Dodon au reacţionat, ambii acuzând Blocul ACUM că inventează pericole inexistente numai ca să rămână în atenția publicului. Una din primele măsuri de precauţie, anunţată totuşi marţi de Moldovagaz, e că va semna, în eventualitatea crizei, un contract de aprovizionare cu gaze în flux revers, dinspre Balcani. În următoarea zi, premierul Ion Chicu a semnat deja cu BERD un angajament de împrumut, dând asigurări că R. Moldova va primi 50 de milioane de dolari pentru procurări de gaze, în caz de necesitate.
Vineri, după un contact cu ucrainenii pe platforma GUAM, premierul a anunţat şi disponibilitatea Ucrainei de a găsi pentru R. Moldova cantitatea necesară de gaze şi electricitate, în caz că intervine vreo problemă: „Eu sunt sigur că nu o să ajungem la acest scenariu, dar vreau cu satisfacţie să constat că vecinul nostru din răsărit, Ucraina, este gata să ne ofere această asistenţă.”
A urmat declaraţia optimistă a ministrului economiei, Anatol Usatâi: „Avem parteneri de nădejde, avem vecini care ne ajută. Aceasta ne face cu mult mai mare siguranţă să ne uităm după 1 ianuarie 2020.”
Şi, în sfârşit, cu noi asigurări a venit şi Igor Dodon, care în general s-a bazat pe ideea că Ucraina şi Rusia au ajuns la o înţelegere despre continuarea tranzitului, prin urmare R. Moldova va primi gaze şi electricitate în regim tradiţional.
Totuşi, autorităţile nu au scăpat nici de data aceasta de criticile opoziţiei. Maia Sandu, fosta prim-ministră, de exemplu, a pus la îndoială oportunitatea împrumutului de la BERD, spunând că de fapt acest credit ar fi neavantajos şi că el nu ar fi fost necesar dacă guvernul nu respingea donatorii ce erau gata să ofere R. Moldova surse mult mai ieftine, având în vedere asistenţa macrofinanciară a UE şi un împrumut românesc:
„Am discutat cu BERD acest instrument şi ni s-a spus că trebuie să plătim un milion de euro, chiar dacă nu se folosesc banii. Şi noi am considerat că e foarte scumpă această opţiune şi am decis că noi putem să mobilizăm 50 de milioane pe intern, pentru că trebuiau să vină 30 de milioane, a doua tranşă din asistenţa macrofinanciară a UE, care nu mai vine cu siguranţă în decembrie, şi trebuia să vină creditul românesc”.
Faptul că nu s-au îngrijit să fie parte a negocierilor între Rusia, Ucraina şi UE e ceea ce le-a reproşat, pe de altă parte, autorităţilor Victor Parlicov, un fost director al ANRE, acum expert în energetică.
„Această poziţie pasivă vulnerabilizează R. Moldova.” De altfel, Parlicov e unul din puţinii observatori care, în ciuda existenţei unei aşteptări generale pentru o criză energetică, a respins constant ideea: „Riscul întotdeauna există, doar că nu e în interesul nimănui să declanşeze o criză când toată lumea e gata de ea.”
Pe de altă parte, prin avertismentul de luni, liderii Blocului ACUM şi-au atras criticile celor care cred că opoziţia moldoveană politizează pe loc gol „subiectul energetic”, că nu ar fi fost un „model” de transparenţă în acţiunile din domeniul energetic de până la demiterea guvernului Sandu şi că ar fi mai bine să-şi găsească alte subiecte pentru lupta politică cu socialiştii.
