La un secol după revoluția bolșevică — noul exod rus: asta scrie astăzi Le Monde, în Franța, analizând hemoragia demografică prin care trece Rusia.
Chiar cu mult înainte de goana spre frontiere declanșată de „mobilizarea parțială”, zeci de mii de ruși educați din clasa de mijloc au început să fugă din țara lor, opunându-se regimului lui Vladimir Putin și războiului din Ucraina. Mulți experți și observatori fac din asta o paralelă cu emigrația masivă de la începutul secolului al XX-lea, imediat după lovitura de stat bolșevică.
Toate acestea în vreme ce Putin continuă să amenințe cu arma nucleară. Intr-o foarte bine documentată analiză, The Daily Telegraph, la Londra, explică însă de ce folosirea forței nucleare, sub orice formă, ar însemna sfârșitul personal al lui Putin.
In primul rând, valiza nucleară a lui Putin, așa-numita „Ceghet” (Чегет, de la numele unui pisc din munții Caucaz), nu este conectată direct la nicio armă nucleară. Funcția valizei, cu butonul său roșu, este doar aceea de a confirma că ordinele de atac au fost emise de către Președinte.
Ordinele președintelui, autentificate de “Ceghet”, trec apoi către Statul Major rus, înaltul comandament al forțelor armate ruse, care direcționează acțiunea unităților cu arme nucleare. Putin are nevoie așadar de acordul Statului Major General pentru a declanșa orice atac nuclear.
Onoarea unui ofițer rus
Or, scrie The Daily Telegraph, se face că șeful Marelui Stat Major este generalul Valeri Gherasimov, un soldat de profesie și carieră, mai degrabă decât un fost agent KGB precum Putin. Gherasimov se află în funcție de un deceniu și probabil și-a creat în acest timp o bază solidă de putere. Ba chiar, poate că are propria sa viziune asupra războiului din Ucraina.
S-ar putea de altfel presupune fără ezitare acest lucru, deoarece în anul 2000, în timpul celui de-al doilea război cecen, Gherasimov l-a arestat personal pe un colonel rus asasin pe nume Iuri Budanov. Budanov omorâse și probabil violase o adolescentă cecenă.
The Daily Telegraph amintește că partizanii lui Budanov au sugerat atunci că arestarea ofițerului criminal ar fi fost o chestiune de dispută de teren între comandanții ruși corupți din Cecenia, dar observatorii mai credibili nu sunt de acord cu asta. Celebra și uimitor de curajoasa jurnalistă rusă Anna Politkovskaia, o critică pe față a lui Putin și a războiului Rusiei din Cecenia, care a fost ulterior asasinată, scrisese că Gherasimov „și-a păstrat onoarea de ofițer” în timpul războiului din Cecenia – ceva ce nu ar putea fi spus despre mulți.
Ar fi interesant de știut ce crede Gherasimov în privat despre cele petrecute recent la Bucea în Ucraina și prin alte părți.
Așa încât, nu este deloc sigur că Putin ar putea da nestingherit ordinul de atac nuclear. Gherasimov și membrii Statului Major General nu sunt ruși obișnuiți. Chiar și un dictator ca Putin trebuie să se gândească bine înainte de a se poziționa împotriva înaltului comandament militar. Există deja zvonuri de lovitură de stat la Moscova, iar odată ce ai defenestrat un anume număr de generali, ceilalți ar putea decide să te termine ei cât încă mai pot, scrie The Telegraph.
Putin trebuie să se asigure că ordinele sale vor fi respectate înainte de a le da, altfel își pune propria lui viață în joc.
Pentru Liz Truss, s-a terminat „love Tory”
Pentru Libération, în Franța, degringolada șefei guvernului britanic, Liz Truss, este aproape subiect de satisfacție. Departe de entuziasmul unificator care urmează în mod normal schimbărilor de guvernare în Marea Britanie, congresul anual conservator s-a deschis la Birmingham într-un climat de confuzie, între mari modificări în politica bugetară, revolta deputaților conservatori împotriva guvernului lor și mișcările sociale conduse de opoziția laburistă în toată țara.
Sigur, pare nevoie de mai mult pentru a-i speria pe puriștii conservatori plini de credință, care au ajuns să-i asculte religios pe membrii noului guvern. Cei care nu sunt prezenți la congres sunt partizanii lui Boris Johnson, care a fost în realitate discret de la demisia sa, sau ai lui Rishi Sunak, candidat nefericit la postul de prim-ministru. Cu siguranță ușurat că nu se află în centrul dezastrului actual, acesta din urmă s-a declarat încântat că a lăsat noua echipă „să se bucure de propriul său moment”. Și ce moment! se delectează Libération. De luni dimineață, executivul a dat înapoi în chestiunea unuia dintre dintre punctele de ruptură ale mini-bugetului său: scăderea cotei de impozitare pentru cel mai bogat segment al populației, care ar fi lăsat o gaură de 2 miliarde de lire sterline (2,3 miliarde de euro). în bugetul statului.
Cotidianul de stânga The Guardian, favorabil opoziției laburiste, numește asta o “înfrângere umilitoare”.
Cum o remarcă, peste ocean, The Washington Post, măsurile fiscale la care s-a renunțatîmpinseseră lira sterlină la cel mai coborât nivel înregistrat vreodată.
I’ll ketchup with you
Cum relatează Le Monde, la rubrica de ecologie, Suedia a anunțat că renunță să mai cultive roșii iarna.
Confruntată cu creșterea brutală a facturilor la energie, firma Nordic Greens, singurul actor de pe piața fructelor de seră din Suedia, își încetează de acum înainte activitatea.
97% dintre roșiile suedeze sunt importate, în principal din Olanda, dar și din Spania sau Maroc. Restul de 3% – aproximativ 30 de tone pe săptămână – provin din serele companiei Nordic Greens din Trelleborg, în sudul țării, care și-a dat seama, în condițiile actuale, că roșiile de iarnă că roșiile hibernale ar fi o producție ruinoasă.
Le Monde nu ne spune cum se zice în suedeză: „iarna nu-i ca vara”.
Geneticianul nobelizat credea că apelul era despre mașina de tuns iarba
În schimb, Suedia a cunoscut ora sa de glorie ieri prin atribuirea premiului Nobel pentru medicină lui Svante Paabo, care lucrează la Institutul Max-Planck pentru antropologie evoluționistă din Leipzig, în Germania. Cercetările acestuia explică modul în care au evoluat oamenii moderni
Savantul suedez, care a decodificat ADN-ul omului de Neanderthal și a descoperit o specie de om necunoscută anterior a primit premiul Nobel la 40 de ani după ce tatăl său a câștigat același premiu.
“Mărul nu a căzut departe de pom”, remarcă Le Temps, în Elveția, scriind despre acest vânător și culegător de ADN preistoric.
Comitetul Nobel a declarat că Svante Paabo, în vârstă de 67 de ani, a atins obiectivul „aparent imposibil” de a secvenționa genomul Neanderthalului, o rudă dispărută a oamenilor moderni.
El a mai făcut, de asemenea, „descoperirea senzațională” a unei specii umane necunoscute anterior, denisovenii, după ce a secvențiat ADN-ul dintr-un fragment osos vechi de 40.000 de ani găsit în Siberia.
Cum ne informează The Times, Paabo, care locuiește în Germania, era pe cale să plece să-și caute fiica ieri dimineață, când a primit un apel de la un număr suedez și a răspuns iritat, presupunând că o să i se spună că mașina lui de tuns iarba este de nereparat.
