Comisia de la Veneţia regretă că recomandarea sa anterioară de a nu modifica sistemul electoral a fost ignorată de autorităţile moldovene, se arată în opinia formulată de experţii Comisiei alături de OSCE/ODIHR şi făcută publică astăzi. Reforma electorală din Republica Moldova, adică trecerea la sistemul mixt de alegere a deputaţilor, a fost analizată la finele săptămânii trecute, iar de această opinie depinde inclusiv sprijinul macro-financiar de 100 de milioane de euro, promis Chişinăului de Comisia Europeană.
Opinia Comisiei Veneţia cu privire la sistemul de vot mixt, ce urmează să fie aplicat în Republica Moldova în cadrul alegerilor parlamentare ordinare din toamnă, a fost solicitată de Parlamentul European. Respectarea recomandărilor Comisiei reprezintă şi o condiţie politică pentru deblocarea asistenței financiare pentru Moldova de o sută de milioane de euro.
În documentul publicat astăzi, Comisia Veneţia își exprimă, între altele, regretul că parlamentarii de la Chişinău au procedat la modificarea sistemului electoral, chiar dacă acest lucru nu a fost recomandat anterior. Experţii au făcut trimitere la opinia formulată în iunie anul trecut, când au atras atenţia că reforma nu a fost discutată pe larg şi că sporeşte riscul ca deputaţii aleşi în circumscripţii să fie influenţaţi de interese de afaceri.
Activistul civic Valeriu Paşa, care a fost şi secretarul grupului de iniţiativă ce a pledat pentru anularea sistemului de vot mixt, trece în revistă cele mai importante recomandări ale Comisiei de la Veneţia pe care le consideră a fi critice:
„Comisia de la Veneţia şi-a menţinut foarte clar verdictul că acest sistem electoral este unul prost pentru Republica Moldova şi nu este bine că s-a aprobat. Se constată, de data asta încă mai tranşant, lipsa de consens politic real în Republica Moldova, deci este clar spus că modificarea sistemului electoral a avut loc în interesul celor care au făcut-o şi nicidecum în interesul ţării. Mai departe, Comisia se concentrează pe aspecte tehnice, lucruri extrem de importante sunt spuse acolo. Putem să rezumăm, în mare măsură, aceleași concluzie pe care le-au avut şi mulţi experţi de aici: anume că legislaţia este una neclară, se contrazic anumite prevederi, iar claritatea acesteia este una foarte joasă.”
În timpul audierilor de săptămâna trecută, la Veneţia, Republica Moldova a fost reprezentată de doi deputaţi democraţi: Sergiu Sârbu şi Igor Vremea. Într-un comentariu pentru postul nostru de radio, Sergiu Sârbu a precizat că guvernarea va ţine cont de recomandările formulate de Comisia Veneţia, însă acestea, cel mai probabil, vor putea fi puse în practică la următorul ciclu electoral, altfel spus, peste patru ani:
„Eu din prima sursă vă asigur că, da, Comisia a repetat unele îngrijorări pe care le-a făcut în luna iunie, în special ce ţine de oportunitate, dar noi am spus că nu vorbim despre oportunitate, este decizia suverană a statului. În ce priveşte unele recomandări privind pragul electoral, etc, sigur că ele vor fi examinate, dar pe viitor. Acum ne concentrăm la implementarea corectă a legislației deja în vigoare.”
În ajunul şedinţei Comisiei de la Veneţia, mai mulţi politicieni moldoveni, în special din arcul guvernării, îşi exprimau speranţa că prima tranşă din cele o sută de milioane de euro asupra cărora s-a convenit în 2017 va fi trimisă spre Chişinău până la finele acestei luni. Semnalele dinspre Bruxelles însă par să contrazică aceste aşteptări.
Şefa Serviciului de Acţiune Externă, Federica Mogherini, declara la ultima reuniune de Consiliu că banii vor intra în bugetul guvernului de la Chişinău doar când recomandările Comisiei Veneţia vor fi aplicate, iar europarlamentarul lituanian Petras Austrevicius a precizat într-un interviu pentru postul nostru de radio că soluţia pentru debursarea banilor este la Chişinău, nu la Bruxelles. „Tocmai pentru că respectăm cetăţenii, nu suntem de acord cu abordarea coaliţiei de guvernare din Moldova”, ne-a declarat europarlamentarul.
