Statele Unite au cerut miercuri autorităților moldovene să ia toate măsurile necesare înaintea alegerilor parlamentare din 24 februarie pentru a garanta un proces electoral liber și corect, precum și un rezultat transparent care respectă voința alegătorilor, se spune într-o declarație a Departamentului de Stat, dată publicității miercuri. Ce anume ar fi putut trezi îngrijorarea diplomaţiei americane?
În urmă cu câteva zile, contracandidatul de la Nisporeni al liderului democrat, Vlad Plahotniuc, Ion Terguţă de la blocul „Acum” s-a plâns la Comisia Electorală Centrală de presiuni în procesul de înregistrare în calitate de competitor electoral.
Concret, Terguţă semnala că imediat ce a depus la consiliul electoral de circumscripţie o listă a electorilor ce i-au girat participarea la competiţia din circumscripţia respectivă, numele acestor oameni nu doar că au ajuns într-un mod miraculos la primarii satelor de unde proveneau semnăturile, ci şi pe reţele, iar ce a urmat este lesne de presupus.
Cum este vorba despre circumscripţia electorală în care liderul democraţilor, Vlad Plahotniuc, a arătat prin numeroase eforturi că are de gând să-şi obţină victoria, nu e greu de înţeles de ce cazul a atras imediat atenţia opiniei publice.
O altă pretenţie cu care Ion Terguţă a mers la Comisia Electorală cu cererea ca şefa Consiliului electoral cu pricina să fie demisă era că autorităţile electorale ar fi încercat să-i pună la îndoială autenticitatea câtorva sute de semnături din lista sa de suporteri, fără nici măcar o simplă analiză.
Joi, Consiliul electoral de la Nisporeni a înregistrat totuşi candidatura lui Terguţă, după ce a verificat şi validat lista sa de susţinători.
Cazul nu este însă elucidat, deocamdată, pe deplin, acesta abia urmând să fie examinat de Comisia Electorală Centrală.
S-ar putea ca tocmai la astfel de situaţii să se fi referit Departamentul de Stat american atunci când, ieri, îndemna autorităţile moldovene „să asigure posibilitatea înregistrării în alegeri și desfășurării campaniei de către candidați fără temerea că vor fi intimidați sau că vor avea de suferit fizic”.
Chiar atunci, însă, la Comisia Electorală Centrală ajunsese o contestaţie a Partidului Democrat de guvernământ care a fost imediat calificată de opoziţie drept intimidare şi presiune preelectorală.
Contestaţia îl vizează pe cunoscutul opozant al puterii democrate Andrei Năstase, iar motivul invocat de autorii petiţiei ajunse la CEC e că acesta ar fi recidivat, difuzând pe reţele un video de felul celuia ce i-a atras invalidarea victoriei din alegerile locale de anul trecut, când câştigase funcţia de primar al municipiului Chişinău, dar nu a fost lăsat de justiţie să-şi preia fotoliul. Acuzaţia de acum e că, prin mesajul din înregistrarea curentă, ar fi început înainte de termen agitaţia electorală.
În contestaţia democraţilor se invocă un articol din Codul Electoral care, drept sancţiune, prevede inclusiv anularea înregistrării obţinute deja de Năstase la Comisie.
Răspunsul lui Năstase a fost o nouă difuzare a videoului cu pricina pe reţele sociale.
Cazul la fel nu a fost deocamdată examinat de autoritatea electorală, dar a reuşit deja să întărească percepţia opoziţiei că ar fi obiectul intimidărilor şi presiunilor din partea puterii.
Lucrurile s-ar putea clarifica odată cu examinarea contestaţiei de către Comisia Electorală Centrală, aceasta fiind obligată de lege să se pronunţe pe fiecare caz nu mai târziu de trei zile de la depunerea petiţiei, precum şi în momentul emiterii următoarei monitorizări electorale a observatorilor de la Promo-LEX.
