Linkuri accesibilitate

Orbán spune că e de acord să discute cu Zelenski


Viktor Orbán la întâlnirea anuală cu presa, Budapesta, 21 decembrie 2023. (REUTERS/Marton Monus)
Viktor Orbán la întâlnirea anuală cu presa, Budapesta, 21 decembrie 2023. (REUTERS/Marton Monus)

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, care a încercat la un recent summit UE să blocheze parcursul european al Ucrainei, reușind „doar” să întârzie un ajutor financiar pentru Kiev, spune acum că este de acord să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Singurul lider din UE care se opune începerii negocierilor de aderare cu Ucraina, Orbán a spus joi la o conferință de presă anuală, la Budapesta, că a acceptat propunerea liderului de la Kiev de a se întâlni. Ar fi prima asemenea întrevedere după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.

Politicianul ungur este considerat de mulți cel mai bun prieten al Rusiei în Uniunea Europeană și s-a opus încă de la invazie trimiterii de armament Ucrainei, insistând că singurul efect va fi prelungirea războiului.

La summitul UE din 14-15 decembrie, Orbán a fost oprit de colegii lui din celelalte 26 de țări membre să se opună prin veto începerii negocierilor de aderare cu Ucraina printr-un procedeu mai rar întâlnit la asemenea nivel: a fost rugat să iasă din sală în momentul votului.

La același summit, Orbán a reușit totuși să blocheze aprobarea unui nou ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, făcând necesară rediscutarea subiectului la un nou summit, la 1 februarie.

Și-au promis la Buenos Aires?

Associated Press (AP) amintește că înaintea acelui moment tensionat, Orbán și Zelenski au avut un schimb de replici în marginea ceremoniei învestirii noului președinte al Argentinei, la Buenos Aires, pe 10 decembrie.

Rememorând discuția la 21 decembrie, Orbán a spus că Zelenski i-a cerut să discute ambițiile europene ale Ucrainei și să negocieze. „Sunt la dispoziția dvs., dar despre ce să negociem?”, i-ar fi răspuns Orbán, care folosește adesea sarcasmul în declarațiile publice.

Liderul ungur a repetat tot joi că Budapesta se opune mărimii și calendarului noului ajutor financiar pentru Ucraina, și că el va reitera această poziție la noile discuții pe această temă, în februarie. Mai precis, Orbán nu vrea ca Ucraina să primească ajutor pe cinci ani, spunând că în țara cuprinsă de război nu se poate prevedea nimic măcar pe trei luni înainte.

El a sugerat de asemenea că ajutorul trebuie să vină de la țările membre interesate, nu din bugetul UE.

În ajunul declarației lui Orbán, Kievul a anunțat că a primit ultima tranșă din ajutorul financiar de la UE pe anul 2023.

Oficiali ucraineni și UE au sugerat în preajma summitului din 14-15 decembrie că deocamdată Ucraina are bani pentru cheltuieli curente, iar noul ajutor va ajunge la Kiev indiferent de împotrivirea lui Orbán.

În 2023, UE a trimis Ucrainei câte 1,5 miliarde de euro pe lună pentru asigurarea stabilității macroeconomice și refacerea infrastructurii critice distrusă în război.

Deblocarea banilor pentru Ungaria

„Lupta” lui Orbán împotriva intereselor Ucrainei are loc în paralel cu un proces de deblocare treptată a unor fonduri europene pentru Ungaria, înghețate în urmă cu un an din cauza derapajelor nedemocratice ale regimului naționalist-conservator de la Budapesta.

În ajunul summitului UE din 14-15 decembrie, la care s-a decis începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina, UE a deblocat cam 10 miliarde de euro pentru Ungaria (o treime din total), constatând că a făcut „corecturile” cerute.

Chiar dacă nici UE, nici Budapesta nu au confirmat că ar fi fost vorba despre vreo încercare de înduplecare a lui Orbán, înaintea votului crucial pentru Ucraina, Moldova și alte țări, de la summit, criticii lui spun că în general a ceda în fața liderului ungur nu este înțelept.

„Extorsioniștii revin mereu, ca să ceară mai mult”, a avertizat Katalin Cseh, europarlamentară din Ungaria (Renew Europe) într-un articol de opinie din Guardian.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG