Linkuri accesibilitate

„Păcate” și „zdrăngănit de săbii”: Ar sprijini oare Germania NATO într-un război cu Rusia?


Germania nu ar interveni dacă Rusia ar invada vreun membru răsăritean al NATO. Aceasta este predicția lui Wolfgang Münchau, un foarte apreciat jurnalist și politolog german, care conduce fundația Eurointelligence și care atrage permanent atenția asupra situației de „verigă slabă” pe care o reprezintă Germania pentru Alianța occidentală.

„Păcate” și „zdrăngănit de săbii”: Ar sprijini oare Germania NATO într-un război cu Rusia?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:02 0:00
Link direct

Münchau, care până recent a ținut o rubrică de afaceri europene în Financial Times, este de părere că Germania n-ar interveni dacă Rusia lui Putin ar invada vreun membru răsăritean al NATO, deși este obligată prin tratat (faimosul articol 5 al Cartei NATO).

Asta se adaugă temerilor mai vechi că NATO n-ar putea apăra țările baltice de un atac rusesc. Deja în 2016, un raport al RAND Corporation (“Reinforcing Deterrence on NATO’s Eastern Flank”) ajungea la o concluzie pesimistă în privința neputinței NATO de a apăra țările baltice. RAND Corporation practicase o serie de simulări în urma ocupării Crimeei de către Rusia în 2014 și a declanșării conflictului, stârnit tot de Rusia, în estul Ucrainei, în regiunea industrială, minieră și majoritar rusofonă numită Donbas (compusă din „republicile” autoproclamate Donețk și Lugansk).

A urmat, luna trecută, unui raport al Agenției Suedeze pentru Apărare (Totalförsvarets forskningsinstitut, FOI), care ajungea la aceeași concluzie: NATO n-ar putea bloca o invazie masivă rusească a țărilor baltice, pur și simplu pentru că nu dispune în regiune de mijloace convenționale adecvate: trupe și blindate.

Pasivitatea germană

În cazul Germaniei, Münchau argumentează că țara sa a devenit prea dependentă de gazul rusesc, iar acum, în plină pandemie, nu rezistă tentației de a se întoarce spre vaccinurile din Rusia.

Toate acestea sunt însă lucruri știute și pe marginea cărora se speculează foarte mult. Mai interesantă este predicția lui Münchau, felul în care el caută să identifice locul precis în care ar putea izbucni un conflict militar între Rusia și NATO. Este vorba de o fâșie de teritoriu cu o lungime de 65 km de-a lungul frontierei dintre Polonia și Lituania, numită „Coridorul Suwalki” (przesmyk Suwalki în polonă, Suwalki-Lücke în germană) și care leagă pe cale terestră enclava rusească militarizată Kaliningrad de Bielorusia.

Coridorul Suwalki
Coridorul Suwalki

„Una din lecțiile istoriei”, spune Münchau, într-un text preluat de Handelsblatt, „este că un coridor poate foarte repede deveni o dâră de sânge”. E o aluzie evidentă la „Coridorul Danzigului”, care în perioada interbelică lega Germania lui Hitler de Prusia răsăriteană, cu capitala la Königsberg, astăzi… Kaliningrad, așadar practic aceeași regiune care a produs germenii războiului atunci, ar putea s-o facă astăzi din nou, într-un dispozitiv schimbat ca piesele unui caleidoscop.

Münchau spune că atunci când îl auzim pe Putin cum sprijină și întărește ficțiunea regimului de la Minsk, cum că serviciile secrete ar fi dejucat o tentativă de asasinare a lui Aleksandr Lukașenka, urzită poate cu sprijinul Occidentului, asta nu poate să însemne decât că Putin n-a renunțat la planurile sale mai vechi de unire a Rusiei cu Bielorusia, ceea ce ar face și mai amenințătoare ipoteza unei acaparări cu forța a „coridorului Suwalki”, realizând astfel joncțiunea terestră cu enclava Kaliningrad și separând fizic țările baltice de restul UE.

Iar Münchau afirmă că Germania n-ar interveni, chiar dacă Rusia invadează direct țările baltice, sub pretextul apărării rusofonilor de acolo. El amintește că președintele Frank-Walter Steinmeier al Germaniei (socialist, SPD) a spus că Germania îi datorează Rusiei construirea conductei de gaz Nord Stream 2 pentru daunele produse URSS-ului în al Doilea Război Mondial („für seine Sünden”, pentru păcatele sale, a spus Steinmeier). (Conducta Nord Stream, contestată și de SUA și de mulți în Europa, pentru că ar spori dependența energetică a Germaniei de Rusia, e construită special ca să ocolească țările baltice, Ucraina și Polonia.)

La fel, când NATO a organizat manevre militare în regiunea Suwalki, pe teritoriul Lituaniei și Poloniei, președintele german Steinmeier a numit asta „zdrăngănit de săbii” (Säbelrasseln).

Rusia a considerat întotdeauna țările baltice ca intrând în mod direct în sfera sa de influență, dacă nu chiar sub mantia sa. În 2015, într-un interviu care poate încă fi citit pe site-ul agenției oficiale TASS, Putin a întrebat retoric, făcând aluzie la prăbușirea URSS-ului: «Credeți că e normal ca 25 de milioane de ruși să se trezească deodată în afara granițelor lor?»

("А вы считаете, что это нормально, что 25 млн русских людей оказались вдруг за границей?")

În Letonia, rușii reprezintă circa 37% din populație; în Estonia: 26%; în Lituania: doar 5%, însă 15% în capitală, Vilnius. Lituania rămâne însă țara cea vulnerabilă din NATO și din UE. Cum enclava Kaliningrad este prinsă între Polonia și Lituania, aceasta din urmă e singura țară din NATO și UE care are o frontieră cu Rusia... spre vest.

Desigur, în același timp toate acestea nu înseamnă că dacă Rusia e capabilă militar să ocupe în puțin timp și cu puține pierderi țările baltice, Kremlinul nu-și dă seama că pierderile pe termen lung, atât economic cât și diplomatic, ar fi incalculabil mai mari. Așa încât, cel puțin deocamdată, probabilitatea unei invazii rusești rămâne extrem de coborâtă.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii (1)

XS
SM
MD
LG