Acasă suntem familie, dar peste graniță, deja nu. Așa s-ar putea sintetiza situația cuplurilor de același sex nevoite să petreacă un timp mai scurt sau mai lung într-una din puținele țări ale Uniunii Europene care nu le recunosc ca familii (de pildă: Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia).
Pierderea statutului de familie odată cu intrarea într-o țară fără legislație egalitară este cu atât mai neplăcută pentru „familiile-curcubeu” cu copii. În asemenea cazuri, copilul, de obicei, „pierde” un părinte, pentru că în țara de destinație cuplul de părinți nu este recunoscut. Pe termen lung, el poate pierde de asemenea alte drepturi, inclusiv la moștenire.
În interesul copilului
La 7 decembrie, Comisia Europeană a adoptat o propunere de prevedere care să oblige toate țările din UE să recunoască calitatea de părinte în asemenea cazuri, garantând în special respectarea drepturilor fundamentale ale copilului pe tot cuprinsul blocului cu 27 de țări-membre.
Propunerea a fost salutată de Evelyn Paradis, directoare executivă la ILGA-Europe, cea mai mare asociație europeană de organizații pentru drepturile LGBTQI+:
„Recunoașterea deplină a ambilor părinți ai copilului când familia se mută dintr-o țară în alta a UE este o condiție esențială pentru interesul și drepturile fundamentale ale copilului. Această propunere de lege face tocmai asta, fără să limiteze competența statelor membre de a defini familia și de a stabili calitatea parentală în baza propriei legislații”.
Fraza-cheie din propunerea CE este: „De regulă, calitatea de părinte stabilită într-un Stat Membru trebuie recunoscută în toate celelalte State Membre, fără nici o procedură specială.
CE propune de asemenea crearea unui „Certificat Parental European”, care poate fi cerut de copil sau de reprezentantul lui legal pentru a-l folosi la dovedirea calității de părinte în toate statele din UE. „Folosirea certificatului va fi opțională pentru familii, dar ele vor avea dreptul să-l solicite, și el va trebui acceptat pe tot cuprinsul UE”.
Eleni Maravelia, de la organizația pentru drepturile LGBTQI+ NELFA, a remarcat beneficiile practice ale legii propuse de CE:
„În mod special, noua lege ar putea ajuta la evitarea unor perioade îndelungate de lipsă de apartenență statală, și alte impasuri juridice grave, dar și a pierderii legăturilor de familie, a beneficiilor sociale și a obligațiilor parentale”.
Katrin Hugendubel, directoare de advocacy la ILGA-Europe, a amintit că problema copiilor din familii-curcubeu se află în atenția UE, la cel mai înalt nivel.
„În chiar primul ei discurs în Parlamentul European, președinta CE Ursula von der Leyen a spus că un părinte într-o țară europeană este părinte în toate țările europene. Cu aceste propuneri, asta ar putea deveni realitate în viitor”.
Cazul Baby Sara
Lipsa de uniformitate a legislației în UE în acest domeniu a fost ilustrată la modul extrem de cazul „Baby Sara” – al unei fetițe rămase fără apartenență statală pentru că Bulgaria, membră UE, nu recunoaște cuplurile de același sex. Sara s-a născut în Spania în 2019. Mamele ei sunt Kalina Ivanova, cetățeană bulgară, și Jane Jones, născută în Gibraltar. În baza legislației spaniole, Sara nu a putut primi cetățenia spaniolă pentru că niciunul din părinți nu o are. Bebelușul nu a primit nici cetățenia britanică, pentru că legea britanică a naționalității interzice transferul de cetățenie la copii, în unele cazuri (nelegate de orientarea sexuală).
De aceea, Kalina a cerut cetățenie bulgară pentru Sara, dar autoritățile bulgare au refuzat să-i transcrie certificatul de naștere spaniol, pentru că în opinia lor copilul nu poate avea două mame.
În concluzie, Sara a rămas fără documente personale și fără posibilitatea de a ieși din Spania. Rămânând acolo, urma să nu aibă acces la educație, asistență medicală și socială.
La 14 decembrie 2021, Curtea de Justiție a UE (CJEU) a stabilit, într-o decizie istorică, că niciun copil nu poate fi văduvit de relația cu unul din părinți în exercitarea dreptului la liberă circulație.
În decizie se mai spunea că autoritățile bulgare sunt obligate să emită pentru Sara un card de identitate sau pașaport care va fi recunoscut în toate țările din UE.
Decizia în cazul Baby Sara a venit la trei ani după ce aceeași Curte de Justiție a UE a dispus că România trebuie să acorde drept de ședere americanului Clai Hamilton în baza căsătoriei sale cu românul Adrian Coman, oficiată în Belgia. România nu a dat curs nici acum acestei decizii, după cum vecina ei de la sud, Bulgaria, nu a dat vreun act fetiței Sara, care a împlinit între timp 3 ani.
