Al șaselea summit al Parteneriatului Estic din 15 decembrie, de la Bruxelles a însemnat, mai ales, un plan economic și de investiții de 2,3 miliarde euro sub formă de granturi și garanții, care, speră Comisia Europeană va mobiliza investiții de până la 17 miliarde de euro; în plus, pentru Moldova, a mai insemnat și încă 60 de miloane de euro constituind un pachet de sprijin de urgență pentru chestiunea gazului. Nimic despre perspectiva integrării. „Acest document de final de Summit este bun pentru cooperarea în termeni practici, dar nu aduce stimulente la nivel politic. Mă întreb în se măsură state ca Moldova, atât de angajate în drumul pro-european, vor fi stimulate pe mai departe să facă reforme”, spune într-un interviu cu Europa Liberă europarlamentarul lituanian Petras Auštrevičius (RENEW), care mai crede că „lipsa de voință politică a Statelor Membre UE provoacă incertitudine în rândul elitelor politice din țările partenere.”
Europa Liberă: Domnule Austrevicius, noua agendă de lucru a partenerilor estici convenită la summitul de la Bruxelles, din 15 decembrie, pare că dorește să stimuleze cele 5 state din această structură să urmeze calea unei economii ecologice și digitalizate, așa cum și UE deja o face, după lansarea Pactului Ecologic. Nimic însă politic, nimic despre un orizont de integrare.
Petras Auštrevičius: „Al șaselea summit al Parteneriatului Estic este, după mine, doar un pas înainte. Nu s-a terminat cu nimic spectaculos. Belarus s-a autoexclus din Parteneriatul Estic, și cu câteva zile înainte de summit fost o întâlnire specială cu reprezentanții opoziției democratice din
Am cerut mereu mai multă diversificare și flexibilitate în Parteneriatul Estic. Iată, acum avem diversificare, chiar mai multă decât ne-am dorit.
Belarus. În acest moment avem două grupe de state în Parteneriatul estic: asociate și neasociate cu UE. Am cerut mereu mai multă diversificare și flexibilitate în Parteneriatul Estic. Iată, acum avem diversificare, chiar mai multă decât ne-am dorit. Uneori nu pot vedea nici măcar două din cele 5 state sub aceeași umbrelă. De exemplu, Moldova care este pe un drum pro-european, Ucraina, care se mișcă în direcția bună cu reformele sectoriale și Azerbaidjan. Lumi total diferite. Deci în privința diversificării am atins limite la care nu ne-am fi gândit. Dar vorbind despre declarația de final a Summitului pot spune că oferă direcții foarte concrete în privința reformelor sectoriale. La nivel politic, așa este, nu se face nici o referire la perspectiva intrării în UE. Există păreri diferite despre Parteneriatul Estic în rândul Statelor Membre. De aceea, acest document de final de Summit este bun pentru cooperarea în termeni practici, dar nu aduce stimulente la nivel politic. De aceea, mă întreb în se măsură state ca Moldova, atât de angajate în drumul pro-european, vor fi stimulate pe mai departe să facă reforme.”
Europa Liberă: Deci intrarea în UE ar putea fi doar o speranță deșartă? Și dacă da, de ce nu spune clar UE, uitați, dragi parteneri, statele membre UE nu mai doresc nici o extindere, dar rămânem într-un parteneriat, facem afaceri bune împreună, puteți călători fără vize și așa mai departe. Poate că pentru o țară ca Ucraina nici nu este înțelept să devină vreodată membră UE sau NATO, asta dacă vedem ce se întâmplă cu Ucraina din 2014 încoace. Nu este nimic rău să nu fii membru UE, cum spuneam, pentru unele state este chiar poate mai înțelept.
Petras Auštrevičius: „Aveți dreptate. Actuala Comisie Europeană nu este expusă geo-politic. Cred că avem o problemă cu gândirea geopolitică. Iar Parteneriatul Estic este doar un exemplu. La fel Balcanii de Vest. Aceleași obiective, extinderea: nu există voință politică și nici măcar o strategie. Există diferite abordări funcție de țară, dar lucrurile nu se mișcă din punct de vedere politic. Există în aceste regiuni, în plus, o competiție geo-politică în creștere cu o politică agresivă a Rusiei. În Balcanii de Vest alături de Rusia sunt și alți jucători: China și statele arabe, care stimulează radicalizarea islamică. Deci fiecare forță de influență își joacă propria partitură, dar din partea UE eu nu văd decât lipsa voinței politice.
Lipsa de voință politică a Statelor Membre UE provoacă incertitudine în rândul elitelor politice din țările partenere.
UE aplică principiul condiționalității cu statele partenere, cu succes aș spune. De ce nu îl aplicăm și pentru extindere? Lipsa de voință politică a Statelor Membre UE provoacă incertitudine în rândul elitelor politice din țările partenere. Dacă adăugăm la asta comportamentul Rusiei, care, mai nou, formulează cereri, amenințări și ultimatumuri, care curg râuri de la Moscova, cred că și Rusia înțelege același lucru din politica europeană față de Est. Elitele de la Kremlin nu consideră Rusia o țară europeană, ei doresc să fie diferiți, să fie lângă Europa, și negociază mereu această co-existență bazată pe principii diferite. Sper ca EU va reacționa corespunzător la acțiunile Rusiei de destabilizare a proiectelor de cooperare cu partenerii estici. Dacă nu, aceasta va fi o greșeală istorică.”
Europa Liberă: În acest registru se înregistrează și ce se întâmplă acum la granița ruso-ucrainiană?
Petras Auštrevičius: „Ceea ce se întâmplă la granița ruso-ucrainiană, masarea de forțe armate și armament este o linie politică prin care Rusia încearcă să forțeze mâna UE și NATO. Din când în când concentrează trupe pe ”teritoriul suveran al Federației Ruse”, după cum sunt declarațiile oficiale. După sase, sapte astfel de evenimente se poate ajunge la conflict armat. Credeți că este exclus? Orice succes pe care îl înregistrează Ucraina, aducând Ucraina mai aproape de UE prin reforme și transformări social-economice este o înfrângere pentru Rusia. Așa se explică aceste crize periodice de la granițele sale externe. De aceea, singura posibilitate pe care o avem este să impunem sancțiuni. Amenințarea unui stat suveran este o crimă internațională. Iar faptul că ne obișnuim cu asta este o tendință foarte periculoasă.”
Europa Liberă: Cu apreciați rezultatele summitului pentru Moldova și cum vedeți rolul Moldovei în Parteneriatul Estic ?
Petras Auštrevičius: „Mă bucur mult că Moldova a reintrat pe cursul pro-european. Maia Sandu a făcut un miracol, și nu unul mic. Ani de zile nu am înțeles deloc politica la nivel înalt din Moldova. Dodon făcea pe plac Moscovei, corupea elitele, dar nu avea o strategie națională. Moldova era în Parteneriatul Estic, dar făcea foarte puține. Vedem acum cu Maia Sandu cât de mult contează personalitatea unui politician în viața politică națională. Moldova trebuie să transforme retorica pro-europeană în reforme pro-europene, mai ales în ceea ce privește lupta împotriva corupției din justiție. Cred că acesta este o șansă de aur pentru Moldova. Sper ca Moldova să continue pe acest drum pe întregul mandat al acestui parlament, cel puțin. Să nu uităm cum a preluat Moldova Maia Sandu: o țară atât de coruptă, cum puține sunt în Europa. O structura statală coruptă pe orizontală și pe verticală. Totul pe cheltuiala oamenilor. De aceea, cred că cele 60 de milioane suplimentare care vor veni pentru compensarea creșterii prețurilor la gaz să ajute populația și să fie o încurajare pentru integrare cu sistemul energetic al UE, pentru ca Moldova să nu mai fie atât de dependentă de gazul rusesc. Gazul nu este decât un instrument politic pentru Moscova. Sper ca în 2022, Moldova să fie un exemplu de colaborarea excelentă cu UE în cadrul Parteneriatului Estic, căci oamenii nu mai au răbdare. Doresc rezultate tangibile. Sper ca în 2022 să fie mai multe investiții și o dezvoltare economică mai serioasă, iar oamenii să vadă că UE nu vine la ei cu mâna goală.”
