Președintele Trump a fost ales în 2016 de baza sa electorală și de republicani, care au sperat că le va asigura dominație pe termen lung, în special prin numirea de judecători. A justificat Trump această investiție a conservatorilor?
În cei trei ani de guvernare de până acum, președintele Donald Trump a numit 187 de judecători la tribunale federale, numirile sale reprezentând acum o pătrime din numărul total de judecători. În plus, judecătorii numiți de Trump sunt în medie cu circa zece ani mai tineri decât cei numiți de Obama, asigurând astfel că vor rămâne în sistem, mult după ce Trump nu va mai fi președinte, chiar dacă câștigă al doilea mandat. Asta înseamnă că orice chestiuni care ajung la tribunale acum, având nevoie de avizul puterii juridice pentru soluționare, vor avea parte de o interpretare apropiată de filozofia conservatoare.
Deci pariul făcut de republicani, care asta și-au dorit, în ciuda rezervelor față de Trump, este unul câștigător, dacă acesta este cel mai important criteriu de evaluare.
Trump a numit până acum doi judecători la Curtea Suprema, 50 de judecători în 13 circuite federale de tribunale.
Prin comparație, numerele echivalente pentru Obama, în două mandate, este de doi judecători la Curtea Supremă și 55 la restul tribunalelor federale.
Acesta este palmaresul timp de trei ani cu Trump la Casa Alba și opt ani cu Obama. Trei circuite districtuale au acum o majoritate de judecători apropiați de republicani, schimbându-și astfel profilul ideologic.
Anul acesta președintele și republicanii din Senat mai au doar un post vacant, într-un circuit.
Mai multe poziții vor deveni vacante anul viitor și cu siguranță mult mai multe, dacă Trump câștigă în noiembrie 2020.
Există și o probabilitate mare ca judecătoarea la Curtea Supremă, Ruth Bader Ginsburg, numită de Bill Clinton, în 1993 să se retragă. Ea are 86 de ani în timp ce un alt judecator numit de Clinton, Stephen Breyer, are 81. Un argument puternic pentru ca republicanii să îl sprijine pe Trump pentru un al doilea mandat.
