Linkuri accesibilitate

Parlamentari ucraineni ar putea contesta la Curtea Constituțională decretul de dizolvare a Radei Supreme


În jur de 200 de persoane pichetează Parlamentul de la Kiev, cerând modificarea legii electorale, 22 mai 2019
În jur de 200 de persoane pichetează Parlamentul de la Kiev, cerând modificarea legii electorale, 22 mai 2019

La Kiev are loc o ședință extraordinară a Parlamentului, convocată la cererea noului președinte Volodimir Zelenski.

Parlamentul de la Kiev se reunește într-o ședință extraordinară, după ce noul președinte Volodimir Zelenski a semnat marți decretul de dizolvare a Radei Supreme și convocare a alegerilor parlamentare anticipate pe 21 iulie.

Ședința a fost convocată de Andri Parubi, președintele legislativului, la cererea președintelui țării care vrea ca deputații să analizeze amendamente la legea electorală.

Într-o postare pe Facebook, Parubi scrie că decretul prezidențial ar fi neconstituțional: „Este păcat că garantul Constituției își începe mandatul cu o încălcare gravă a constituției”, comentează președintele legislativului, care anunță totodată că deputații vor contesta decretul la Curtea Constituțională.

Zelenski și-a anunțat intenția să dizolve Parlamentul în discursul său inaugural de luni, spunând că actualul legislativ nu mai reprezintă voința alegătorilor. Acum ar vrea să se revină și la sistemul alegerilor numai pe liste. În opinia sa, actualul sistem electoral mixt (pe liste și în circumscripții uninominale) încurajează corupția.

Actor de comedie fără experiență politică, Zelenski a câștigat luna trecută alegerile prezidențiale cu 73% din voturi, dar noul său partid nu este reprezentat în Parlamentul actual.

Zelenki a mai invocate, pentru dizolvarea Parlamentului, și motivul că din 2016 nu ar mai exista o coaliție majoritară. Creată în 2014, alianța Ucraina Europeană, formată din cinci partide și condusă de partidul fostului președinte Petro Poroșenko, s-a destrămat în anii 2015-2016. Ultimul partid care s-a retras a fost Frontul Popular, cu câteva zile în urmă.

Potrivit Constituției, alegerile trebuie organizate în decurs de două luni de la semnarea decretului privind dizolvarea Parlamentului, iar următoarele alegeri generale regulate erau programate pentru luna octombrie.

Marți 21 mai, Zelenski a numit un nou șef al Marelui Stat Major, pe fundalul conflictului armat cu separatiștii pro-ruși din estul țării. În funcția de șef al administrației prezidențiale l-a numit pe consilierul său juridic Andri Bohdan, care a fost și unul din avocații oligarhului Igor Kolomoiski, patronul postului de televiziune, care a găzduit programele lui Zelenski, inclusiv serialul satiric „Slujitorul poporului”, în care juca rolul unui președinte. Este rolul care i-a adus faimă în Ucraina și, în ultimă instanță, victoria în alegerile prezidențiale.

Tetiana Kozacenko, directoarea Consiliului Public pentru Lustrație din cadrul Ministerului justiției a atras atenția astăzi, într-o postare pe Facebook, că numirea lui Bohdan încalcă legea lustrației. Acesta a deținut o funcție publică în timpul președinției lui Victor Ianukovici, obligat să renunțe la putere în 2015, în urma protestelor de pe Maidan, de la Kiev. Legea interzice demnitariior din perioada Ianukovici să dețină funcții publice timp de zece ani.

Referitor la conflictul separatist din estul Ucrainei, Bohdan a declarat marți seară, într-un interviu televizat, că orice eventual plan de pace, negociat cu Rusia, va fi supus unui referendum.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG