Aprobat în prima lectură pe 30 iulie, proiectul de lege a fost înaintat de un grup de deputați din majoritatea parlamentară după ce, la începutul lui iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi privind autonomia găgăuză și a cerut Parlamentului să ajusteze legislația, astfel încât alegerile regionale să fie integrate în sistemul electoral național.
Noua lege ar urma să pună punct disputei dintre Comrat și Chișinău care a dus la un blocaj electoral în autonomia găgăuză și care ținea, în principal, de denumirea organului electoral regional. Acesta se va numi Consiliul Electoral Central al Găgăuziei (și nu Comisia Electorală Centrală, cum insista Comratul), va avea de la șapte până la 11 membri și va fi integrat în sistemul electoral al Republicii Moldova, gestionat de Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău. La necesitate, CEC va avea dreptul să completeze componența consiliului de la Comrat.
Legea schimbă și sistemul electoral aplicat în Găgăuzia. Alegerile din acest an vor fi ultimele când deputații din Adunarea Populară (legislativul regional) vor fi aleși în 35 de circumscripții electorale uninominale, câte un câștigător din fiecare. De la următoarele alegeri, din 2030, se va trece la sistemul electoral proporțional, în care mandatele se atribuie proporțional cu numărul de voturi obținute la nivel regional.
Odată cu o nouă componență a Adunării Populare – mandatul actualei a expirat încă în noiembrie 2025 – ar putea fi ales și guvernatorul (bașcanul) Găgăuziei. Funcția a fost declarată vacantă pe 17 august, la un an de la condamnarea Evgheniei Guțul la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțare ilegală a fostului Partid Șor. Dar deputații locali încă nu au stabilit data alegerilor anticipate pentru funcția de guvernator.
Comratul: „Decizii impuse unilateral”
Legea spune acum că un candidat pentru fotoliul de bașcan trebuie să cunoască limbile română și găgăuză, să aibă 35 de ani împliniți, să fi locuit până la alegeri cel puțin 10 ani în autonomia găgăuză și să prezinte dovada studiilor superioare. În cazul în care își pierde mandatul în primul an de activitate, ar trebui să restituie statului cheltuielile pentru organizarea alegerilor.
Pe 21 august, după ședința comisiei juridice, pentru numiri și imunități, când proiectul de lege a fost discutat înainte de votul final, președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, s-a arătat „dezamăgit” că „90% dintre propunerile” forului local ar fi fost respinse de Parlament.
El a calificat declarațiile Chișinăului privind dialogul cu Comratul drept „ipocrite”. „Nu dorim confruntare. Dorim dialog real, respectarea legii și a statutului juridic al Găgăuziei și soluții negociate, nu decizii impuse unilateral”, a declarat Gaidarji.
Unul dintre autorii inițiativei legislative, deputatul PAS Igor Chiriac, a recunoscut anterior, într-o discuție cu Europa Liberă, că proiectul a fost pregătit în grabă. Chiriac a explicat atunci că dacă legea nu va fi aprobată până la sfârșitul lui august, alegerile din Găgăuzia nu vor putea fi organizate pe 15 noiembrie – dată stabilită de Adunarea Populară la începutul lui iulie – respectând termenii prevăzuți de legislația electorală.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.