Conform amendamentului propus de deputații partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate”, în cazul în care Moldova se va alătura sancțiunilor internaționale contra propriilor cetățeni sau persoanelor juridice, autoritățile se vor adresa Procuraturii Generale pentru „inițierea proceselor penale pentru comiterea infracțiunii corespunzătoare faptelor care au dus la stabilirea în privința acestora a măsurilor respective”. Procuratura va fi informată și în cazul în care Moldova va aplica sancțiunile din propria inițiativă.
Autoritățile moldovene vor putea aplica din propria inițiativă sancțiuni cetățenilor săi, doar dacă aceștia dețin mai multe cetățenii și nu se află pe teritoriul Republicii Moldova.
Deputații propun și o derogare de la Codul Administrativ, astfel încât aplicarea sancțiunilor internaționale va fi executorie din momentul intrării în vigoare și nu va putea fi suspendată prin decizia autorităților publice sau acte judecătoreșți.
Mai mult, Serviciul de Informații și Securitate va putea iniția procedura de retragere a cetățeniei de la persoanele care:
- au dobândit cetățenia în mod fraudulos:
- s-au înrolat benevol în forțele armate străine;
- au săvârșit fapte deosebit de grave prin care se aduc prejudicii esențiale statului.
Cine sunt moldovenii sancționați de alte state
Primii moldoveni cărora le-au fost aplicate sancțiunile internaționale sunt oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. În octombrie 2022, Departamentul de Finanțe al Statelor Unite ale Americii a anunțat că aceștia sunt sancționați pentru „acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Moldova, susținută de Kremlin”. Potrivit ultimelor informații, Șor se află la Moscova, iar locul aflării lui Plahotniuc nu este stabilit de autoritățile moldovenești.
După sancțiunile americane au urmat și cele europene. Astfel, în primăvara anului 2023, Uniunea Europeană a adoptat măsuri restrictive în privința celor doi oligarhi, dar și deputatei Marina Tauber și fostului șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, pentru „destabilizarea situației din R. Moldova”.
- Te-ar putea interesa și: Președinta retrage cetățenia Republicii Moldova unui politician pro-rus care susține deschis invazia în Ucraina
La scurt timp după acesta și Canada a aprobat o listă de persoane care vor fi sancționate pentru că ar fi colaborat cu Rusia. Astfel, pe lângă cei patru în lista sancțiunilor internaționale au mai apărut foștii deputați ai Partidului Democrat Constantin Botnari și Vladimir Andronache, dar și omul de afaceri Veaceslav Platon.
În octombrie 2023, Canada a extins lista persoanelor care încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova și i-a inclus pe omul de afaceri Grigore Caramalac, Vera Plahotniuc (sora oligarhului) și membrii fostului Partid Șor: Igor Himici, Maria Albot, Valeri Klimenko și Serghei Burgudji. În aceeași „listă neagră” au apărut vicepreședinta raionului Orhei, Tatiana Platon, și fosta candidată la funcția de primar al orașului Bălți, Arina Corșicova.
La 22 februarie 2024, Consiliul Uniunii Europene a anunțat că vor mai fi sancționate șase persoane, printre care Victor Petrov, adjunctul guvernatoarei autonomiei găgăuze Evghenia Guțul, și Dumitru Chitoroagă, proprietarul unor canale de televiziune din Moldova ca TV6 sau Orhei TV, cu licențe suspendate.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
