Guvernul a avizat, pe 18 octombrie, o serie de completări la legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale, aprobată încă în 2016. În redacția actuală, legea prevede sancțiuni contra guvernelor, entităților nestatale și persoanelor fizice. După ce va fi modificată și de Parlament, R. Moldova va putea impune sancțiuni internaționale:
- statelor întregi;
- foștilor sau actualilor președinți;
- deputaților;
- judecătorilor curților supreme de justiție;
- militarilor cu grade superioare;
- membrilor familiilor regale.
Sancțiunile internaționale vor putea fi introduse pentru infracțiuni grave, ca genocid, crime împotriva umanității, tortură, execuții și asasinate, răpiri de persoane.
De asemenea, vor putea fi sancționați oameni care ocupă funcții publice importante la nivel național, șefi ai întreprinderilor de stat sau lideri de partide, care „sunt responsabili sau complici la coordonarea unor acte de corupție majoră” sau care au colaborat cu serviciile de informații străine ce desfășoară acțiuni ostile Republicii Moldova.
- Te-ar mai putea interesa și: Ilan Șor și Marina Tauber contestă în instanță sancțiunile europene, având aceiași avocați ca Roman Abramovici
Ca să fie sancționat un cetățean al R. Moldova, trebuie să fie întrunite cumulativ următoarele condiții:
- să aibă un proces penal pornit pentru infracțiunea corespunzătoare;
- să se eschivează de la urmărirea penală sau de la procesul de judecată;
- să dețină și cetățenia unui alt stat;
- să nu se afle pe teritoriul Republicii Moldova.
Cum vor fi aplicate sancțiunile?
Persoanelor sancționate le vor fi blocate conturile și nu vor avea dreptul să tranziteze sau să se afle pe teritoriului Republicii Moldova.
Conturile ar putea fi deblocate dacă vor avea nevoie de bani pentru alimentație, chirie sau rate ipotecare, medicamente și tratamente medicale, impozite, prime de asigurare sau pentru plata unor servicii juridice.
În cazul statelor, pot fi impuse restricţii la import, export și tranzit sau să fie suspendate, total sau parțial, relaţiile economice.
Deciziile privind alinierea la sancțiunile internaționale vor fi adoptate de un consiliu de supervizare, care va fi condus de prim-ministru și în care vor mai intra șase miniștri (ai Justiției, Afacerilor Externe, Afacerilor Interne, Finanțelor, Dezvoltării Economice, Infrastructurii) și conducătorii organelor de drept, de exemplu, directorii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) sau Centrului Național Anticorupție (CNA).
Ministerul Justiției a precizat în nota informativă a proiectului de lege că acest consiliu va adopta decizii „cu grad înalt de complexitate”, pe care nu le poate lua Ministerul Afacerilor Externe, cum ar fi sancțiunile internaționale ale Uniunii Europene la care R. Moldova nu s-a aliniat anterior, „de exemplu, împotriva Federației Ruse sau a Republicii Belarus”.
De ce a fost nevoie de modificarea legii?
Autorii proiectului au explicat că R. Moldova recepționează săptămânal cel puțin două invitații de aliniere la măsurile restrictive internaționale ale UE, care trebuie să fie examinate în șase-șapte zile. „Rata de aliniere la măsurile restrictive este un indicator important pentru eficacitatea cooperării cu UE în domeniul de politică externă, de securitate și apărare”, se menționează în document.
Informațiile privind măsurile restrictive vor fi publicate pe site-ul Cancelariei de stat, care va asigura lucrările de secretariat al consiliului. „Lista națională cu subiecții restricțiilor va cuprinde motivele includerii în listă și informațiile necesare identificării persoanelor fizice sau juridice vizate”, explică autorii proiectului.
De asemenea, vor fi întocmite liste ale persoanelor asociate cu subiecții restricțiilor, care, de exemplu, în ultimii 10 ani au fost beneficiari efectivi ai unei companii de comun cu cei sancționați.
Ministerul Justiției a explicat în nota informativă că, în procesul integrării europene, R. Moldova s-a angajat să facă o „dezoligarhizare”, adică să elimine influența excesivă a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice.
Un alt motiv invocat este necesitatea de a se alinia la sancțiunile introduse de SUA împotriva oligarhilor moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, în octombrie 2022. Comisia pentru Situații Excepționale a adoptat deja unele măsuri pentru aplicarea acestor sancțiuni, dar acestea vor înceta după expirarea stării de urgență.
La sfârșitul anului trecut, ministrul Justiției de atunci, Sergiu Litvinenco, a prezentat conceptul „legii Magnitsky Moldova”. Mai mulți juriști au atras atenția că actul Magnitsky nu poate fi aplicat propriilor cetățeni. Proiectul a fost criticat în aceeași cheie și de experții Comisiei de la Veneția.
Ulterior, noua ministră a Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a informat Comisia de la Veneția că Guvernul renunță la acel proiect de lege și că va elabora un „plan de luptă sistematică cu oligarhii”. Comisia a salutat această decizie.
