Linkuri accesibilitate

21 Partidul „Noua Opțiune Istorică”


Svetlana Chesari, lidera Partidului „Noua Opțiune Istorică”

Partidul „Noua Opțiune Istorică” este una dintre cele mai vechi formațiuni înscrise în cursa electorală, fiind fondată în 1992 cu denumirea Asociația Foștilor Deținuți Politici şi Victime ale Represiunilor din Moldova. Din 1999 până în 2013 s-a numit Partidul Național Român. La începuturi conducerea a fost asigurată de Alexandru Usatiuc, Alexandru Moroșanu, Gheorghe Ghimpu, Ion Buga. Cel mai bun scor înregistrat a fost în 1994, când a acumulat 0.94% din sufragii.

În 2013, după zece ani în care formațiunea a fost pe linie moartă, se alege un nou președinte - Victor Alexeev și se adoptă o nouă denumire – Partidul „Noua Opțiune Istorică”. Alexeev era la acea vreme președintele organizației Partidului Social Democrat din România în Republica Moldova, candidând în parlamentul de la București pe locurile destinate diasporei. El se prezenta ca un om de afaceri și fost polițist la Ștefan Vodă și Bender. Mai târziu a devenit secretar de stat în cadrul Ministerului Românilor de Pretutindeni de la București în guvernul Vioricăi Dăncilă.

Partidul „Noua Opțiune Istorică”, cu Victor Alexeev în frunte
Partidul „Noua Opțiune Istorică”, cu Victor Alexeev în frunte

În formula cu Victor Alexeev în frunte partidul nu a participat la niciun scrutin, doar a îndemnat simpatizații să-și dea votul pentru forțele pro-europene existente. A fost suspectat de relații apropiate cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Presa amintește despre o intenție anunțată a liderului Partidului „Noua Opțiune Istorică” de a crea o clonă Partidului Platforma „Demnitate și Adevăr”, numită Platforma „Dreptate și Adevăr”.

În ajunul scrutinului parlamentar din acest an, s-a anunțat că formațiunea ar vrea să-și schimbe din nou denumirea în Partidul „Alternativă și Șanse”, a cărui prescurtare seamănă cu abreviatura folosita de fostul partid al președintei Maia Sandu, PAS. În acest context, Victor Alexeev a spus că nu se mai află de doi ani la conducerea formațiunii, interimatul actualmente ar fi asigurat de vicepreședinta Svetlana Chesari.

Fiind întrebată de jurnaliști, Chesari a negat inițial că ar sta în spatele a ceea ce presa a numit clonă a partidului PAS. Ea este juristă de meserie, a fost consilieră raională la Hâncești din partea Partidului Creștin-Democrat, a candidat la parlamentarele din aprilie 2009 pe lista aceluiași partid și a figurat ulterior în câteva anchete cu privire la deturnarea de fonduri europene, ajunse și în vizorul Oficiului european anti-fraudă (OLAF) și Procuraturii Anticorupție. Soțul Svetlanei Chesari a spus că dosarele ar fi fabricate.

Svetlana Chesari, Partidul „Noua Opțiune Istorică”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:22:19 0:00

Svetlana Chesari a insistat în cadrul dezbaterilor electorale că nu are nimic în comun cu fostul lider de partid Victor Alexeev. Ea însă evită să spună cui a adresat cererea de înscriere în partid și cum a preluat ștafeta conducerii de la Alexeev.

Formațiunea nu are un site, pagina de pe Facebook nu a fost actualizată din 2013.

  • 16x9 Image

    Valentina Basiul

    Valentina Basiul este pasionată de istorie, de arhive. În cadrul proiectul lansat de Europa Liberă pentru a marca 25 de ani de independență ai R. Moldova, Valentina a reconstituit momentele cheie prin ochii presei. Și a ieșit cartea: „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”!

    Jurnalistă la radio Europa Liberă din 2014, Valentina Basiul a acoperit alegerile generale și prezidențiale, fiind autoarea unor „scurte istorii” ale partidelor și candidaților, care se remarcă prin detaliu, echidistanță și onestitate. Le-ați putut auzi sau „vedea” și la emisiunile electorale de la ÎnProfunzime, la ProTV. 

     

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG