Linkuri accesibilitate

20 „Partidul Schimbării”


Liderii „Partidului Schimbării”, Ștefan Gligor - în centru
Liderii „Partidului Schimbării”, Ștefan Gligor - în centru

„Partidul Schimbării” este printre cel mai recent create formațiuni politice, cu nici trei luni de activitate la data înregistrării în cursa electorală. Nu anunță o doctrină anume, dar insistă asupra lipsei de simpatii geopolitice. La cârma partidului se află avocatul Ștefan Gligor, din grupare făcând parte mai mulți experți din diferite domenii și oameni de afaceri.

Fomațiunea intenționează să atragă voturile indecișilor și al celor dezamăgiți, respingând acuzațiile că ar viza electoratul fostului partid al președintei Maia Sandu, Partidul Acțiune și Solidaritate. Pledează pentru reformarea clasei politice și înlocuirea „politicienilor corupți”, a judecătorilor, procurorilor și ofițerilor cu probleme de integritate. Potrivit membrilor noului partid, din pozițiile lor civice, ei au încuviințat alianța de conjunctură dintre blocul ACUM și socialiști din vara lui 2019, pentru a-l debarca de la putere pe oligarhul Vladimir Plahotniuc. Acea alianță ar fi trebuit să fie una temporară până la organizarea unui scrutin anticipat, să se conducă de hotărârea de parlament cu privire la statul capturat, dar s-a mers pe un alt scenariu, iar în consecință s-ar fi irosit doi ani că să se ajungă la același punct.

Candidații „Partidului Schimbării” promit că vor insista pe evaluarea externă a judecătorilor, procurorilor și ofițerilor de urmărire penală dacă vor accede în parlament. În domeniul economic își propun să digitalizeze interacțiunile antreprenorilor cu instituțiile statului, să demonopolizeze toate domeniile. La fel formațiunea anunță obiectivul de a adopta votul electronic și a reforma partidele, cu excluderea celor inactive, fără membri și care nu participă la două scrutine consecutiv.

Ștefan Gligor, „Partidul Schimbării”: Vrem să construim o societate informațională
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:28:25 0:00

Dintre conducătorii formațiunii secretarul general Vladimir Ciobanu are cea mai consistentă experiență politică, de peste două decenii. A fost președinte al raionului Criuleni în anii 1990, apoi - unul dintre fondatorii și vicepreședinții partidului ex-președintelui Mircea Snegur, Partidul Renașterii și Concilierii, ulterior s-a aflat la cârma Partidului Liberal al lui Veaceslav Untilă, care a fuzionat cu alte formațiuni creând Alianța „Moldova Noastră”. În 2005, a fost ales deputat și în același an a părăsit AMN, nefiind de acord cu stilul de a conduce al lui Serafim Urechean. Patru ani mai târziu s-a regăsit în Partidul Democrat, exercitând în 2009-2010 funcția de secretar general. Spicherul Marian Lupu, care deținea funcția de președinte interimar al țării, l-a angajat în funcția de consilier, Ciobanu a trecut ulterior în echipa de consilieri a președintelui Nicolae Timofti.

Liderul „Partidului Schimbării”, avocatul Ștefan Gligor, a fost unul dintre criticii guvernării democrate și al ex-președintelui socialist Igor Dodon. A făcut parte din grupul de inițiativă pentru crearea Partidului Acțiune și Solidaritate, dar nu s-a regăsit în partidul Maiei Sandu și nu a mai ajuns membru. S-a antrenat pentru scena politică în cadrul unei emisiuni numite „Candidat” de la TV7 (azi TV8), după care a contestat reforma electorală, adoptată de democrați și socialiști în grabă și în ciuda criticilor din țară și din afară. A fost printre inițiatorii unui referendum pe acest subiect, inițiativă care a fost respinsă de CEC.

Șefan Gligor a candidat la funcția de procuror general, în toamna lui 2019, concurs organizat de guvernarea ACUM-PSRM, care a fost anulat de ex-ministra justiției Olesea Stamate și a dus în cele din urmă la demiterea guvernului Maiei Sandu. Stamate considera că Gligor ar fi fost intenționat depunctat de unii membri ai comisiei, iar în cele din urmă nu s-a regăsit pe lista scurtă de selecție. Ministra a fost bănuită de intenția de a-l favoriza pe Gligor, care, în opinia unor juriști, nu avea stagiu minim prevăzut de lege.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG