Linkuri accesibilitate

19 Partidul „Patrioții Moldovei”


Mihai Garbuz, liderul Partidului "Patrioţii Moldovei". 16 septembrie 2012
Mihai Garbuz, liderul Partidului "Patrioţii Moldovei". 16 septembrie 2012

Partidul „Patrioții Moldovei” a fost fondat în 2008, de către Mihail Garbuz. Formațiunea este adepta unor relații apropiate cu Rusia, chiar propune un referendum de aderare a Republicii Moldova la Federația Rusă, ca subiect federal. Partidul este anti-UE și anti-SUA și promotor al „limbii, istoriei şi a statalităţii moldoveneşti”.

În rarele manifestări publice Mihail Garbuz și-a făcut cunoscute opțiunea sa împotriva „românizării agresive a societății moldovenești”. A participat alături de alți politicieni pro-ruși la înființarea unui proiect controversat numit „Moldova Mare” ce include și partea românească. Această intenție a ajuns în atenția serviciilor speciale în ajun semnării Acordului de Asociere cu UE, în vara lui 2014, și ar fi făcut parte din planurile de destabilizare și alte acțiuni secesioniste „ale minorităților etnice de la Comrat și Bălți împotriva autorităților legitime ale statului”, investigat de Serviciul de Informații și Securitate. Tot atunci Garbuz a ajuns și în atenția celor preocupați de securitatea Ucrainei după ce ar fi participat la crearea „Radei Populare a Basarabiei”.

Printre primele acțiuni ale „Patrioțiilor Moldovei”, în 2011, a fost inițiativa comună cu Liga Tineretului Rus de a reveni de la denumirile străzilor „românizate” la cele din timpul Uniunii Sovietice. Apoi s-au implicat activ în organizarea unor contramanifestări de stradă atunci când unioniștii, inclusiv actualul lider AUR, George Simion, organizau marșuri la Chișinău, Bălți sau Cahul. Garbuz a fost amendat de câteva ori pentru încălcarea ordinii publice și implicarea în acțiuni soldate cu altercații.

7 iunie 2021. Lideri ai Partidului „Patrioții Moldovei” după ce au depus actele la CEC
7 iunie 2021. Lideri ai Partidului „Patrioții Moldovei” după ce au depus actele la CEC

Liderul partidului a scandat la poarta Ambasadei SUA în R. Moldova împotriva implicării Statelor Unite în Ucraina și alte țări CSI, numind America „bastionul răului în lume”, a militat pentru „reînvierea KGB” și nu ratează ocazia să spună că vrea înapoi în Uniunea Sovietică. Mihail Garbuz este adeptul revenirii „limbii moldovenești” la grafia chirilică, consideră că conflictul transnistrean a fost pornit de Chișinău, care ar trebui sa-și ceară scuze de la cei de peste Nistru pentru războiul din 1992.

Multe manifestări ale „Patrioților Moldovei” au fost promovate de presa de expresă rusă, fiind întărită astfel presupunerea că formațiunea lui Garbuz ar fi un proiect finanțat de Moscova. Garbuz însă a negat asemenea alegații.

De-a lungul anilor din echipa Partidului „Patrioții Moldovei” au făcut parte istoricul Vasile Stati, autorul controversatului „Dicționar moldovenesc-român”, fostul șef al securității Anatol Plugaru, activista Maia Laguta sau un mercenar în Ucraina de partea separatiștilor pro-ruși, originar de la Briceni, Oleg Bețian.

Formațiunea a participat la două scrutine parlamentare, în 2010 și în 2014, în ambele cazuri a acumulat 0,09%.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG