Linkuri accesibilitate

22 Partidul Oamenilor Muncii


Serghei Toma, liderul Partidului Oamenilor Muncii

Partidul Oamenilor Muncii a fost fondat în 1998 cu denumirea „Noul Partid Național Moldovenesc”, în perioada 2011-2019 s-a numit „Partidul pentru Unirea Moldovei”. S-a poziționat pe centru-stânga eșichierului politic, promovând drepturile celor neajutorați și militând împotriva implicării factorilor externi în treburile interne ale țării.

Primul lider al formațiunii a fost istoricul Ion Țurcanu, vicepreședinți erau oamenii de afaceri Ghenadie Sajin, care a fost ulterior administrator al firmelor oligarhului Vladimir Plahotniuc, și Iurie Topală, ex-consilier municipal în Chișinău din partea Partidului Liberal, fost șef la Calea Ferată. Formațiunea se declara anti-comunistă, anti-rusă, dar și împotriva unirii cu România. Potrivit lui Țurcan, citat de presa română, „Noul Partid Național Moldovenesc” se dorea o continuare a Partidului Național Moldovenesc din 1917 ce ar fi militat pentru înființarea unui stat independent pe ruinele Imperiului Rus aflat în dezmembrare. În această primă formulă, partidul a participat la alegerile din 1999-2001, obținând scoruri sub 1%.

În 2011, o grupare ce s-a desprins din Partidul „Moldova Unită”, în frunte cu Ana Tcaci și omul de afaceri Victor Copiimulți, se alătură „Noului Partid Național Moldovenesc”, inactiv de mai mulți ani. Tot atunci s-a decis redenumirea în „Partidul pentru Unirea Moldovei”. În această componență, partidul a participat la alegerile locale din 2011, când a acumulat 0,02%, sau de zece ori mai puțin de câți membri declara că avea. Atunci pleda pentru combaterea corupției și a birocrației, promovarea femeilor, stimularea businessului mic și mijlociu și ajutarea familiilor social-vulnerabile.

Serghei Toma (Partidul Oamenilor Muncii): Suntem dezbinați și manipulați de grupuri mafiote
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:23:02 0:00

În ajunul alegerilor din noiembrie 2014, un nou lider de partid, omul de afaceri Ghenadie Calaraș, anunță că gruparea nu va participa la scrutin și că va susține Partidul Democrat. Despre Călaraș presa a scris că avea afaceri cu cazinouri și benzinării, figurând într-un scandal cu comercializare ilicită de produse petroliere anchetată de autorități.

Din 2019 partidul are o nouă denumire și un nou lider. Serghei Toma, de profesie medic veterinar, a revenit în țară după mai mulți ani în care a muncit în Rusia și Marea Britanie. A candidat la funcția de primar al Chișinăului în toamna lui 2019, când a acumulat puțin peste 300 de voturi sau 0,14%. Și-a încercat norocul și la prezidențialele din 2020, dar nu a reușit să acumuleze numărul necesar de semnături pentru a fi înregistrat în cursă.

Noul lider consideră că trebuie făcută o lustrație a tuturor politicienilor și funcționarilor care au guvernat țara în ultimii 20 de ani, iar partidele acestora - lichidate. El a argumentat că nu există o soluție mai bună pentru a stârpi corupția endemică, anunțând intenția de a organiza un referendum pe această temă.

Pe lista Partidului Oamenilor Muncii candidează activistul Fiodor Ghelici, care apare periodic cu demersuri critice.

  • 16x9 Image

    Valentina Basiul

    Valentina Basiul este pasionată de istorie, de arhive. În cadrul proiectul lansat de Europa Liberă pentru a marca 25 de ani de independență ai R. Moldova, Valentina a reconstituit momentele cheie prin ochii presei. Și a ieșit cartea: „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”!

    Jurnalistă la radio Europa Liberă din 2014, Valentina Basiul a acoperit alegerile generale și prezidențiale, fiind autoarea unor „scurte istorii” ale partidelor și candidaților, care se remarcă prin detaliu, echidistanță și onestitate. Le-ați putut auzi sau „vedea” și la emisiunile electorale de la ÎnProfunzime, la ProTV. 

     

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG