Linkuri accesibilitate

Pavel Postică (CEC/ Promo-LEX): CEC trebuie să controleze eficient finanțele partidelor


Iunie 2021: proteste la CEC după ce s-a anunțat că nu vor fi deschide decât 139 de secții de votare peste hotare pentru alegerile anticipate din 11 iulie, Chișinău, 7 iunie 2021.
Iunie 2021: proteste la CEC după ce s-a anunțat că nu vor fi deschide decât 139 de secții de votare peste hotare pentru alegerile anticipate din 11 iulie, Chișinău, 7 iunie 2021.

“Din toate instituțiile aflate sub control parlamentar, CEC e primă căreia reușim să-i dăm o nouă față”, a declarat săptămâna trecută în legislativ speakerul Igor Grosu, chiar în momentul în care majoritatea PAS și-a trimis în comisie propriii candidați. Nominalizările opoziției deocamdată nu au fost votate. Cu toate acestea, comisia s-a întrunit și a ales-o pe Angelica Caraman președintă. Pavel Postică, invitatul nostru din această dimineață, a ajuns în comisie urmare a nominalizării de către președinta Maia Sandu. Până acum, el a urmărit, împreună cu Asociația Promo-Lex în care activează, zeci de scrutine moldovene, cărora le-a scos în relief mai ales defectele. Care ar trebui să fie acum prioritățile noului CEC?

Interviu cu Pavel Postică, Promo_LEX si CEC
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:05 0:00
Link direct

Pavel Postică: „Împreună cu colegii care au fost numiți membri ai Comisiei Electorale Centrale în timpul scurt pe care l-am avut la dispoziție, am reușit, așa, să schimbăm câteva cuvinte și, cel puțin pe două aspecte, se pare că există consens: în ceea ce privește modificarea cadrului legal pentru a înlătura anume acele deficiențe ale cadrului normativ care sunt și care, cu regret, generează anumite probleme ale procesului electoral – asta ar fi o primă prioritate și a doua prioritate pentru care cumva iarăși există consens între toți cei 6 membri care până când sunt numiți de către parlament și președintă e legată de implementarea metodelor alternative de vot, în special, votul electronic.”

Europa Liberă: Haideți să le luăm pe rând. Ne puteți da detalii despre ce modificări la cadrul legal?

Trebuie să schimbăm mecanismul de numire a membrilor.

Pavel Postică: „Aș putea să-mi spun punctul meu personal de vedere. Eu cred că noi trebuie să schimbăm mecanismul de numire a membrilor, așa încât să fie reprezentate toate cele trei puteri și toți membrii Comisiei Electorale Centrale să activeze permanent, și nu doar 3, așa cum este la momentul de față.

A doua chestiune ține de finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale, pentru a oferi Comisiei Electorale Centrale mai multe împuterniciri, pentru a investiga, într-adevăr, situațiile de finanțare dubioasă a campaniilor electorale și a partidelor politice și, evident, aplicarea sancțiunilor rezonabile, dar și foarte clare și așa încât să nu lase loc pentru influențe de a mai admite astfel de încălcări. Iarăși este vorba de descurajarea acelor concurenți electorali sau partide politice care vor să utilizeze resurse financiare nedeclarate sau venite de peste hotare în campaniile lor electorale.”

Europa Liberă: Reprezentarea tuturor celor 3 puteri, anume care nu e reprezentată, ca să fie mai limpede?

Pavel Postică: „La momentul de față, noi avem o situație în care efectiv doar parlamentul contribuie la numirea membrilor Comisiei Electorale Centrale, pentru că din 9 membri, 8 sunt numiți de parlament, proporțional, de către majoritate și opoziție. Dacă vorbim de componența actuală, 5 urmează să fie sau au fost numiți de majoritatea parlamentară și 3 urmează să fie numiți de opoziția parlamentară, dar, spre regret, am văzut că încă nu există consens în cadrul opoziției parlamentare pentru desemnarea a 3 persoane, erau 4 persoane propuse inițial și unul de către președinte.

Toate puterile în stat trebuie reprezentate în CEC.

Adică nu sunt reprezentate practic sub niciun fel puterea executivă și puterea judecătorească. Și din punctul de vedere al Asociației Promo-LEX, pe care încă o reprezint, este rezonabil Comisia Electorală Centrală să fie compusă din 7 membri – 2 desemnați de puterea legislativă, două persoane desemnate de puterea executivă, două persoane desemnate de puterea judecătorească și o persoană desemnată de către președintele Republicii Moldova. Deci, în felul acesta s-ar diminua sau s-ar dilua din acele posibile suspiciuni de influență politică a membrilor Comisiei Electorale Centrale.”

Europa Liberă: Pentru că am ajuns aici, dle Postică, am o întrebare legată de felul cum se constituie componența Comisiei Electorale Centrale. Partidul majoritar, partidul guvernării, PAS are acum posibilitatea de a schimba orice lege, dacă nu e vorba de o amendare constituțională. Pentru cei care se întreabă, de ce nu profită de acest moment pentru a schimba legea și a schimba modalitatea de numire a Comisiei Electorale Centrale, Dvs. aveți un răspuns?

Deja este prea târziu să se vină cu modificări legislative (privind componența CEC).

Pavel Postică: „Dacă vorbim de actuala componență a Comisiei Electorale Centrale, deja este prea târziu să se vină cu modificări legislative, ar fi fost prea târziu chiar și de la momentul începerii activității acestui legislativ, pentru că există hotărâri ale Curții Constituționale care spun foarte clar că elementele fundamentale ale dreptului electoral nu pot fi modificate decât cu un an înainte de alegeri și nu mai devreme decât la un an de la publicarea modificărilor în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Or, componența Comisiei Electorale Centrale este unul dintre cele 3 elemente fundamentale și, respectiv, tehnic vorbind, nu este OK și nu este rezonabil să fie modificate regulile de joc cu referire la numirea Comisiei Electorale Centrale la această etapă, pentru că ele riscau să fie contestate la Curtea Constituțională și, eventual, declarate ca fiind în necorespundere cu Constituția. De asta este cumva prea târziu – unu la mână și doi la mână – noi trebuie să înțelegem că suntem într-o situație diferită, pentru că mandatul actualei componențe a Comisiei Electorale Centrale a expirat încă pe data de 15 septembrie.

Or, noi, noua componență am fost numiți în funcție abia pe 16 septembrie și ședința de constituire și de alegere a conducerii Comisiei Electorale Centrale a fost făcută pe data de 17 septembrie, deci pentru noi era o chestiune de urgență să facem funcțională Comisia Electorală Centrală, de asta am mers la prima etapă în ceea ce privește alegerea președintelui Comisiei Electorale Centrale, ca să devină instituția funcțională și să fie persoana care să poată să reprezinte instituția, să semneze documentele corespunzătoare ale Comisiei Electorale Centrale.

Și nu în ultimul rând, trebuie să nu uităm că în scurt timp, în primele zile ale săptămânii viitoare urmează a fi demarate pregătirile pentru alegerile locale noi, în 15 localități, dacă nu greșesc, inclusiv în municipiul Bălți. Or, faptul că nu ar fi fost numită o componență a Comisiei Electorale Centrale din cauză că ar fi fost operate anumite modificări legislative ar fi fost pusă în pericol inclusiv organizarea acestui scrutin parțial.”

Europa Liberă: Deci, dacă înțeleg eu corect, acum nu e momentul, dar de acum încolo, dacă majoritatea parlamentară ar vrea să schimbe modalitatea de numire a acestei comisii are tot timpul la dispoziție?

Pavel Postică: „Cel puțin, eu din perspectiva mea, în calitate de membru al Comisiei Electorale Centrale, atunci când vom examina subiectul propunerilor de amendare a legislației electorale, cu siguranță voi insista pe acest aspect.”

Europa Liberă: Vorbeați despre schimbarea statutului membrilor CEC. În acest moment, 3 dintre acești membri – precizăm pentru ascultătorii noștri – sunt cu statut permanent, adică primesc salariu pentru că activează în această comisie, ceilalți 6 nu au acest statut. Lucrul acesta s-a întâmplat urmare a unui scrutin din 1996, deci istoric încă demult s-a întâmplat, când s-a considerat că Republica Moldova nu are bani ca să plătească salarii la 9 membri ai CEC-ului și Dvs. credeți că e o prioritate să se revină asupra acestei decizii. Așa este?

Pavel Postică: „Cu siguranță da, pentru că sunt lucruri noi care au fost introduse din 2015 în responsabilitatea Comisiei Electorale Centrale și în ceea ce ține de finanțarea partidelor politice, am zice că este o activitate permanentă. Și aceste două mari împuterniciri au fost oferite Comisiei Electorale Centrale și, respectiv, volumul de lucru a crescut. Din aceste considerente, am considerat că este necesar ca toți membrii CEC să activeze permanent.

7 membri [ CEC ar trebui ] să activeze permanent.

Mai mult ca atât, în 2019, Asociația Promo-LEX a înaintat cu titlu de lege un proiect de modificare a Codului electoral, în care am propus aceste modificări, ca 7 membri să activeze permanent. Am făcut niște calcule și atunci s-a văzut foarte clar că cheltuielile de personal pentru membrii Comisiei Electorale Centrale în ecuația de 6 persoane nepermanente și 3 permanente sunt comparabile sau chiar un pic mai mari cu o formulă de activitate 7 persoane permanent.”

Europa Liberă: Votul de alternativă, dle Postică, despre asta aș vrea să discutăm în continuare, sunt multișoare deja campanii de când e cerut vot de alternativă, mai ales de când diaspora a devenit suficient de numeroasă, că influențează deja rezultatele scrutinelor moldovene, autoritățile de obicei răspund: nu e timpul, nu acum, suntem de acord, dar nu e timpul. Se poate crede că, gata, Republica Moldova ar putea avea vot de alternativă? Apropo, în sfârșit și în parlament se folosește acel mecanism de vot electronic, deși el era acolo în parlament, dar nu era folosit, acum noii parlamentari îl folosesc, poate e un semnal și ăsta?

Pavel Postică: „Sper eu așa să fie și sper ca în următoarele scrutine naționale noi să avem posibilitatea cel puțin să testăm la prima etapă implementarea votului electronic și în cel mai scurt timp posibil poate - de ce nu? - să trecem la implementarea lui practică. Dar, iarăși, noi trebuie să fim realiști, eu cred că noi înainte de a pune în aplicare sută la sută votul electronic trebuie să-l testăm, așa încât să ne asigurăm că nu există modalități de a vicia acest vot, să ne asigurăm că el este sigur și el nu poate fi supus unor, hai să zicem, atacuri electronice și de securitate, dar votul electronic este un mecanism sau o modalitate de vot alternativ, mai sunt și altele care la fel cred că trebuie să fie analizate pentru a fi puse în aplicare.”

Europa Liberă: Referitor la finanțarea campaniilor, a partidelor politice, deocamdată vorbesc de anul 2015, de atunci și până acum CEC-ul monitorizează acest lucru în baza rapoartelor pe care le prezintă agenții electorali, acum, dacă înțeleg eu corect, este vorba despre o implicare mai activă în verificarea modului în care partidele își finanțează campaniile, dar și pe parcursul activității cum se finanțează. Aici care ar fi primii pași, în opinia Dvs.?

Pavel Postică: „Aici, vă zic, încă nu am reușit să discutăm pe conținutul acestor probleme cu colegii și sperăm în cel mai scurt timp posibil parlamentul să numească alți 3 colegi, așa încât să reușim să discutăm chiar cu toți cei 9 membri ai Comisiei Electorale Centrale și să vedem care ar fi cele mai bune soluții, dar, din punctul meu personal de vedere, eu cred că trebuie să încercăm, inclusiv în cadrul alegerilor locale parțiale, să venim cu anumite analize mai pe conținut ale rapoartelor financiare, așa încât să avem în evidență și să încercăm să examinăm mai detaliat acele neconcordanțe care apar în rapoartele financiare.

Să arătăm că CEC chiar își face munca de supraveghere și control a finanțării partidelor.

Și în cazul în care aceste neconcordanțe nu pot fi explicate plauzibil de către concurenții electorali – să venim cu anumite acțiuni, dacă o să fie cazul, așa încât să arătăm că Comisia Electorală Centrală chiar își face munca de supraveghere și control a finanțării partidelor politice și campaniilor electorale, și nu doar statistic verifică dacă cheltuielile sunt egale cu veniturile care sunt acumulate de concurenții electorali.”

Europa Liberă: Mulțumim foarte mult, nu înainte să vă întreb dacă nu credeți că ar fi fost o soluție mai elegantă dacă Dvs. cu colegii care deja au fost nominalizați în CEC așteptați să fie numiți toți cei 9 membri și apoi să se purceadă la alegerea președintelui ș.a.m.d.?

Pavel Postică: „În principiu, Codul electoral ne oferă posibilitatea ca noi să alegem organele de conducere în decurs de 15 zile, dar noi am decis de comun acord a alege președintele Comisiei Electorale Centrale, așa încât să deblocăm activitatea, am zis, chiar în cadrul acestui interviu, că încă în data de 15 septembrie a expirat mandatul precedentei componențe al Comisiei Electorale Centrale și, doi la mână - în scurt timp, mâine-poimâine, cred că în primele zile ale săptămânii viitoare urmează să fie lansată perioada electorală pentru alegerile parțiale din municipiul Bălți și alte 14 sau 15 localități, lucru care nu ar fi fost posibil dacă nu era funcțională Comisia Electorală Centrală.

De asta am și mers pe această soluție, am ales doar președintele Comisiei Electorale Centrale și, respectiv, nu am ales vicepreședintele și secretarul Comisiei Electorale Centrale, oferind posibilitatea inclusiv colegilor noi care vor veni să participe, dacă o să vrea, să-și înainteze candidatura pentru pozițiile respective și - de ce nu? - dacă vor avea dubii rezonabile vizavi de alegerea făcută de noi, de cei 6 membri, să inițieze procedura de revocare. Deci, nu este absolut nicio problemă în acest sens.”

Europa Liberă: Mulțumim foarte mult și pentru această explicație.

XS
SM
MD
LG