În ce măsură poate fi resuscitată sau inhibată ideea introducerii votului pe internet de prezența masivă la vot în străinătate, duminică, și faptul că nu toți doritorii au putut vota la secțiile de votare clasice la alegerile prezidențiale din 2020? Comisia Electorală Centrală a făcut studii despre votul online și urma să facă și teste practice pentru implementare lui încă în 2019, dar toate aceste planuri s-au lovit de teama deputaților moldoveni de schimbare, spune Pavel Postică, directorul de programe al Asociației Promo Lex, cea mai mare organizație de observatori electorali naționali din R. Moldova.
Pavel Postică: „Ideea votului electronic este discutată în țară de ceva timp. Conform planului strategic al Comisiei Electorale Centrale, urma să fie pus în aplicare și testat un proiect pilot chiar la scrutinul parlamentar din 2019. Comisia Electorală Centrală a făcut un efort substanțial și a elaborat studii de fezabilitate ca să vadă dacă este posibil și cum este posibil să fie pus în aplicare votul electronic. A mai fost nevoie numai de dorința sinceră a deputaților, dar suntem unde suntem.”
Europa Liberă: A lipsit această voință în parlament, până acum?
Pavel Postică: „Da, exact. Aceasta este problema principală, faptul că nu există voință în parlament, organul care trebuie să modifice Codul electoral. Și nu știu cum am putea cere de la deputați introducerea votului electronic, când ei, în parlament, încă mai votează cu mâna. În mod normal, ca să stimulezi și să inspiri încredere în votul electronic, trebuie să începi să-l utilizezi măcar la o scară mai mică. În acest sens, parlamentul putea să facă un prim pas.”
Europa Liberă: Ce riscuri implică votul prin internet? Cum pot fi evitate tentative de fraudare a votului prin internet și asigurată încrederea în integritatea rezultatelor?
Unele state au renunțat la votul prin internet tocmai din rațiuni de securitate
Pavel Postică: „Eu nu sunt un specialist foarte bun în domeniul IT, dar orice sistem, pe de o parte, poate fi manipulat, iar pe de altă parte, poate fi protejat. Există țări, exemple, cum este Estonia, care au pus în aplicare votul prin internet de mult timp. Acesta este sigur și nu există reticențe din partea cetățenilor estonieni. Din contra, numărul de utilizatori ai votului electronic crește de la un an la altul. Dar există și exemple negative, în care unele state au renunțat la votul prin internet tocmai din rațiuni de securitate a acestuia și din cauza imposibilității de a efectua o renumărare a voturilor pe internet, în cazul în care există unele litigii sau dubii.”
Europa Liberă: Vorbind despre votul prin internet, ne gândim la faptul că un asemenea sistem ar ușura, în primul rând, situația alegătorilor din diaspora. Deși sunt aparent evidente, ați putea reaminti avantajele votului electronic?
Pavel Postică: „Nu aș zice că există avantaje doar pentru diaspora. Votul prin internet este mai accesibil pentru tineri, principalii utilizatori ai internetului și ai tehnologiei de ultimă generație. Avantajul principal constă în faptul că poți vota de oriunde te afli, important e să ai acces la internet. Dezavantajul ar fi că pentru utilizarea votului prin internet trebuie să ai semnătură digitală. Aceasta trebuie înregistrată automat sau eliberată de autoritățile competente ale statului nostru. Aici se ascunde principala problemă: valabilitatea semnăturii electronice în Republica Moldova are o durată foarte scurtă, dacă nu mă înșel, de numai un an.”
Europa Liberă: În timpul pandemiei de COVID-19, s-a votat masiv prin poștă în alte țări, exemplul cel mai recent fiind Statele Unite. În Republica Moldova, ideea votului prin poștă nu a fost examinată la modul serios, discutându-se mai mult despre votul prin internet. De ce? Implică cheltuieli mai mari?
Pavel Postică: „Din punctul meu personal de vedere, există două explicații fundamentale. Primul aspect constă în neîncrederea în instituția poștală de stat, „Poșta Moldovei”, pentru că au existat, în cazul angajaților ei, foarte multe suspiciuni de partizanat politic. Al doilea - ține de sistemul electoral propriu-zis. De exemplu, la noi buletinele de vot se aprobă în versiune finală cu o săptămână înainte de ziua alegerilor, când încă mai pot fi făcute modificări. Mai mult ca atât, prin hotărârea instanței de judecată se pot face schimbări chiar și sâmbătă, cu o zi înainte de alegeri. Întrebarea este: când și cum reușim să expediem buletinele de vot prin poștă, dacă avem atât de puțin timp la dispoziție pentru elaborarea buletinelor de vot?”
Europa Liberă: Autoritățile moldovene se pot interesa cum au rezolvat această problemă alte țări. Se poate însă afirma că forțele aflate la putere în cea mai mare parte a ultimilor ani, care nu s-au bucurat de simpatia alegătorilor din străinătate, pierzând mereu votul în diaspora, inclusiv Partidul Democrat, Partidul Socialiștilor și președintele Igor Dodon, s-au opus și au tergiversat în mod intenționat introducerea votului de la distanță?
Pavel Postică: „Cu siguranță, orice modificări ale sistemului electoral și elementelor fundamentale ale acestuia urmăresc scopuri politice. Atunci când știi că într-o regiune, într-o localitate sau într-o zonă geografică nu ai susținere, evident că pot apărea astfel de suspiciuni. Eu sunt sigur că toate forțele politice care s-au aflat la guvernare și au avut posibilitatea să facă amendamente la Codul Electoral în sensul facilitării accesului la vot pentru diaspora, dar nu au făcut-o, s-au condus de anumite elemente de preferință politică.”
Europa Liberă: Ce părere aveți despre disputa care există în alte țări despre faptul dacă mai trebuie admiși să participe la vot alegătorii care s-au stabilit în străinătate și ale căror legături cu țara de origine nu mai sunt foarte strânse. Asemenea argumente ar fi justificate în cazul Republicii Moldova?
Pavel Postică: „Nu cred că sunt justificate pentru că avem plecată peste hotare o parte foarte mare a populației, pentru perioadă scurtă. Nu putem spune că avem o diasporă care a pierdut complet contactul cu Republica Moldova. Dincolo de faptul că cetățenii noștri din diaspora au o legătură economică permanentă și stabilă cu Republica Moldova, ei mai au și o conexiune permanentă cu toți cei care au rămas acasă. Sunt sigur că orice discuție care ar ridica în Republica Moldova o astfel de problemă este sortită eșecului și, probabil, va fi sortit unei condamnări publice, atât în țară cât și în diaspora, orice actor care o va iniția.
