„Pașapoarte vaccinale”
Joi 1 iulie au intrat în vigoare certificatele digitale Covid, faimoasele „pașapoarte vaccinale”, „green pass”, însă funcționarea lor diferă foarte mult de la o țară la alta, iar presa, făcând astăzi bilanțul primei zile, constată probleme majore pe unele aeroporturi europene, în special probleme tehnice din pricina aparatelor de scanare a certificatelor.
Politico oferă în această dimineață un bilanț detaliat al funcționării pașapoartelor în prima zi, ieri, în întreaga Europă. Totul, analizează în același timp Le Monde, pe fundalul spaimei guvernelor în fața unui potențial nou val al pandemiei, al patrulea, generat de variantul Delta.
De altfel, cum o anunță El Pais, Spania și Portugalia au restrâns deja intrarea turiștilor britanici pe teritoriul lor. E limpede că la nivel mondial riscurile nu vor fi diminuate decât în momentul în care 60% din populația globului va fi vaccinată. În alte părți pe planetă, Tunisia și Indonezia au reintrodus severe restricții, în special în capitalele respective, Tunis și Djakarta.
Dar și Japonia și Rusia se confruntă cu un nou asalt al pandemiei. Vladimir Putin a cerut populației să se vaccineze, fără însă să caute să facă asta obligatoriu. Asta în parte și pentru că, așa cum o constată la Moscova cotidianul independent Kommersant, jumătate din ruși se pronunță împotriva unui nou lockdown (локдаун).
În Marea Britanie, The Guardian reproduce apelul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în direcția guvernelor europene cărora le cere mai multă prudență, în special pe fundalul desfășurării Euro 2020. The Guardian scrie că Rusia, de pildă, a atins cel mai ridicat prag al victimelor de până acum (de unde și apelul lui Putin la vaccinare), însă și la nivel european numărul noilor cazuri a crescut cu 10%, după ce nu încetase să coboare în ultimele 10 săptămâni.
Până și președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a prevenit, joi 1 iulie, că mult așteptata refacere a economiei ar putea să nu aibă loc încă, din pricina propagării mutanților virusului de Covid-19.
Italia – bătuți în carcere pentru că erau bolnavi
Tocmai în legătură cu efectele pandemiei: în Italia, principalul subiect este scandalul declanșat de publicarea, de către cotidianul Domani, pe site-ul său, al imaginilor camerelor de supraveghere ale unei închisori de lângă Napoli (Santa Maria Capua Vetere, în Caserta) unde se pot vedea zeci de gardieni bătând și umilind și torturând în mod aleatoriu deținuții, în aprilie anul trecut, în momentul cel mai puternic al pandemiei, aparent pentru că unii dintre ei se îmbolnăviseră de Covid.
La Repubblica scrie despre cum fostul ministru al justiției Alfonso Bonafede („Bonafede” însemnând, în mod întâmplător, bună-credință) a închis ochii asupra abuzurilor. Corriere della Sera îl citează pe fostul ministru de interne, șeful partidului dreptei Lega, Matteo Salvini, care ia apărarea gardienilor în ansamblu, cerând doar pedepsirea celor care apar în imagini.
Presa străină a preluat la rândul său afacerea. La München, Süddeutsche Zeitung publică o relatare sub titlul frazei folosite de unul din gardieni: "Mâine îi omorâm ca pe viței." ("Morgen schlachten wir sie wie Kälber", redând italianul: “Abbattiamoli come vitelli”.)
La Stampa are un interviu cu un fost deținut care vorbește de cel puțin un mort, un algerian decedat ulterior în carceră, probabil de la urmările bătăii. Ziarul care a revelat imaginile, Domani, prezintă și planul eșuat al paznicilor de a face să dispară imaginile cu bătăile.
Merită subliniat că Domani este o publicație foarte recentă, existând doar din septembrie 2020, ceea ce e un semn excepțional de încurajator, dovedind că încă se mai poate fonda un ziar nou, pe hârtie dar și pe Internet, care funcționează, furnizând, cu profit, informație de calitate, în vreme ce altele dispar.
Statuia Dianei – un altar lipsit de viață
Tot The Guardian, la Londra, amintește că Prințesa Diana ar fi împlinit ieri 60 de ani, iar cu această ocazie a fost inaugurată o statuie a defunctei, comandată de cei doi fii ai ei. Comentariul în The Guardian este că statuia din bronz, reprezentând-o pe prințesă printre copii, este „un ciudat și lipsit de viață altar”, sau loc de pelerinaj, care arată cu „câtă nerușinare, sau lipsă de pudoare se profită de tendința de a o venera pe răposata prințesă”.
Criticii britanici de artă au vărsat ieri comentarii cu vitriol peste statuie (ceea ce Washington Post rezumă pudic în această dimineață: Reviews were mixed).
1 iulie: PC chinez a împlinit 100 de ani
Partidul Comunist Chinez a împlinit ieri 100 de ani, iar autoritarul președinte Xi Jinping a profitat de ocazie pentru a avertiza Occidentul într-o manieră nemaiauzită până acum.
El a vorbit pe un ton tensionat despre nenumite „forțe străine”, a promis sporirea capacităților militare și „reunificarea” cu Taiwanul și a avertizat că tentativele străine de a supune China vor sfârși cu „capete izbite sângeros contra unui Mare Zid din oțel”. Expresia folosită de Xi „capete sparte, sângerânde” (头破血流, tóu pò xuè liú, literalmente: “cap spart – sânge curge”) a fost ieri principalul subiect de discuții pe platforma socială chinezească Weibo, având 900 de milioane de accesări.
Aniversarea are loc pe fundalul tensiunilor crescânde cu Statele Unite și al criticilor internaționale în legătură cu persecuția uigurilor musulmani in regiunea Xinjiang și cu distrugerea libertăților fundamentale care au mai rămas in Hong Kong. Ca o ironie, tot ieri s-au sărbătorit și 24 de când Marea Britanie a retrocedat Hong Kong-ul Chinei, contra promisiunii că libertățile de acolo vor fi respectate.
Fondat în Shanghai in 1921, PC Chinez i-a învins, sub conducerea lui Mao, în 1949, pe naționaliștii din Kuomintang, care au fugit în Taiwan, insula independentă și cu regim democratic care trăiește de trei sferturi de secol sub amenințarea Chinei comuniste și a unei invazii militare.
Săptămânalul britanic The Economist se ocupă pe larg de aniversarea celor 100 de ani ai Partidului Comunist Chinez. „Putere și paranoia” este verdictul, iar The Economist pune întrebarea cât va mai dura cea mai veche și eficace autocrație a lumii.
„Un secol la școala Mao”, scrie și Libération, în Franța, într-un dosar special din care mai aflăm și că „Partidul a fagocitat statul la toate nivelurile”.
Xi a mai spus în discursul de ieri că într-un secol PC chinez a reușit să construiască o societate relativ înstărită, eradicând sărăcia absolută. Cum o amintește Washington Post, Banca Mondială prevede o creștere economică de 8,5 % în China anul acesta.
Cu toate astea și în ciuda doctrinei revoluției permanente, în paralel cu permisiunea acordată fiecăruia de a se îmbogăți, China se confruntă cu o criză demografică și o îmbătrânire a populației, precum și cu enorme diferențe culturale între mediul rural și cel urban, unde nu doar că nivelul de trai poate fi incomparabil mai ridicat, dar unde s-au produs evoluții în moravuri, mergând până la proliferarea rețelelor de sex shops, care există de mai bine de un deceniu (cf. foto) prin orașele mari și în care membrii partidului pot achiziționa în mod cât se poate de legal și deschis felurite sex toys care folosesc ultimele tehnologii.
"Pașapoarte vaginale"
Tocmai în legătură cu asta, Libération în Franța are astăzi un dosar, pe două pagini pline, însoțit de un grafism foarte sugestiv, despre piața „jucăriilor sexuale”, sex toys, o piață extrem de profitabilă și care oferă dispozitive din ce în ce mai sofisticate și mai tehnologizate.
Concluzia cotidianului intelectualilor parizieni este aceea că deși piața respectivă este încă apăsată de multe prejudecăți culturale (inclusiv în China), jucăriile sexuale se înscriu și într-o perpetuă mișcare feministă, clientela feminină devenind din ce în ce mai importantă.
Unul din articolele dosarului rezumă de altfel competiția între vedetele feminine ale Hollywoodului care „debordează de imaginație vaginală”, ajungându-se până la practici precum cele popularizate de actrița Gwyneth Paltrow, care, încă din 2008, prin acel Goop, site-ul său web dedicat sexului ca bien-être, a devenit specialista unor “practici care frizează în același timp ridiculul, dar și pericolul”. Este amintit și vibratorul din aur de 24 carate care se vinde 15.000 dolari.
Iată un domeniu care la rândul lui se află într-o revoluție permanentă.
