Linkuri accesibilitate

Pe ce s-a dus banul public pe timpul pandemiei?


Achizițiile pe timp de pandemie au fost făcute haotic, irațional, lipsit de transparență

Epidemia de coronavirus a demonstrat, printre altele, că multe state nu erau pregătite tehnic să facă față unei urgențe medicale de asemenea amploare – lipseau mai ales măștile medicale și respiratoarele, dar nu numai ele. Iar când guvernele au început în grabă să facă rost de material, au apărut alte probleme și alte semne de întrebare.

Pe ce s-a dus banul public pe timpul pandemiei?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:33 0:00
Link direct

A fost corect prețul achiziției? Și nu s-au dus cumva banii pe materiale medicale în cu totul altă parte? Și, în cele din urmă, cum s-au exprimat aceste temeri în R. Moldova?

Procesul de achiziţii publice în R. Moldova a fost deseori cu încălcări ale normelor şi lipsit de transparenţă, iar criza produsă de pandemie doar a accentuat aceste metehne în cheltuirea, deseori chiar irațională, a banului public. Este principala concluzie la care au ajuns experţii Asociaţiei pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă care au analizat achiziţiile pe timp de criză.

Unele probleme în procesul de achiziţii au fost generate chiar de deciziile Comisiei Situaţii Excepţionale, spune experta Maria Covalciuc. De exemplu, hotărârea care a obligat instituţiile medico-sanitare publice să renunţe la orice alte cheltuieli decât cele de necesitate vitală pentru acordarea asistenţei medicale a fost una disproporţionată, sugerează Maria Covalciuc:

Toată partea cea mai grea a fost pusă iarăşi pe umerii sistemului medical

„În condiţiile în care şi aşa sistemul medical se confrunta cu penuria de echipamente medicale, de protecţie şi altele ca să facă faţă situaţiei, toată partea cea mai grea a fost pusă iarăşi pe umerii sistemului medical. Ei fiind în condiţiile în care trebuiau să-şi revizuiască bugetul şi să găsească resurse financiare pentru a procura acele echipamente de care aveau nevoie. În timp ce foarte multe autorităţi contractante la nivel central sau local nu au av ut această interdicţie, ei având posibilitatea să-şi utilizeze bugetul în continuare pentru procedurile planificate, însă aceste proceduri deşi au fost planificate nu erau nici prioritare şi nici urgente.”

O altă constatare e că două treimi din instituţiile medicale nu au prezentat date despre ce au achiziţionat în perioada stării de urgenţă, chiar dacă au fost obligate să o facă. Iar datele despre achiziţiile centralizate de echipamente medicale, de protecţie şi consumabile, deşi sunt publice, ridică şi ele semne de întrebare, spune Maria Covalciuc. Nu e limpede de ce iniţial s-au planificat cantităţi exagerate de echipamente, în realitate fiind procurate mult mai puţine. Totodată, lipsesc informaţii despre specificațiile tehnice ale produselor medicale procurate ceea ce face imposibilă monitorizarea calităţii acestor mărfuri.

Iar o problemă şi mai gravă constată de experţi este că şi în această perioadă de forţă majoră nu a existat o prioritizare a cheltuielilor din banii publici. Maria Covalciuc spune că au fost semnalate mai multe proceduri de achiziţii prin care s-a prejudiciat bugetul public:

„Unele autorităţi contractante şi-au permis să utilizeze banii publici pentru a-şi cumpăra autoturisme, să nu uităm acel autoturism de 30 de mii de euro, în timp ce cetăţenii donau în conturile statului bani ca să lupte şi să combată COVID-19.”

Printre priorităţile Inspectoratului general al Poliţiei pe timp de pandemie a fost procurarea a 52 de automobile de teren în valoare totală de 20 de milioane de lei, achiziţie încheiată miercuri. Inspectoratul a precizat anterior într-un comunicat că procurarea acestor maşini face parte dintr-un proiect finanțat de UE. Analizând prevederile acestui proiect experţii au ajuns însă la concluzia că e vorba despre un sprijin bugetar şi UE nu a condiţionat utilizarea acestor fonduri strict pentru procurarea de autoturisme. Inspectoratul General de Carabineri la fel şi-a dorit în perioada crizei automobile, 34 la număr, inclusiv o maşină de teren. Apetitul pentru maşini scumpe s-a extins şi la nivel local. Astfel Consiliul Raional Ocniţa a procurat un automobil în valoare de aproape 600 de mii de lei. Printre priorităţile autorităţilor municipale din Chişinău s-au regăsit construcţia a două havuzuri şi amenajarea unui complex sportiv în parcul „La Izvor”, cu o valoare estimată de peste 3 milioane de lei.

Autorităţile din alte administraţii publice locale au lansat proceduri de reparaţie a drumurilor suma cărora depăşeşte 265 de milioane de lei, parte din ele au fost demarate chiar în perioada de urgenţă, spune Olga Diaconu de la Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă:

„Nu toate procedurile s-au soldat cu încheierea contractului, unele au fost anulate între timp. Dar am vrut să atrag atenţia că autorităţile au considerat pe perioada stării de urgenţă şi în perioada când se preconiza un deficit bugetar sever, au considerat că este necesar sau prioritar să aloce sume atât de mari pentru reparaţia drumurilor.”

Prioritizarea achiziţiilor publice nu este reglementată în legislaţie, e la discreţia fiecărei instituţii să decidă pentru ce cheltuie banii publici, explică Gheorghe Ghidora de la Agenţia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor, instituţie care examinează contestaţiile în cadrul procedurilor de achiziţie publică. El spune că Agenţia nu este în drept să analizeze nici măcar oportunitatea procurării anumitor bunuri, drept de care beneficiază instituţii similare din spaţiul european.

XS
SM
MD
LG