La Hamburg au avut loc vineri dimineață noi ciocniri între protestatarii anti-globalizare și poliție. Potrivit autorităților, manifestanții au fost cei care au atacat o stație de poliție și au dat foc unor mașini. Poliția a folosit din nou cu tunuri de apă, dar de data aceasta ciocnirile nu au fost atât de violente ca joi seara.
În centrul Hamburgului, demonstrațiile au fost interzise, pe lângă zonele închise pentru protestatari în jurul aeroportului și la Centrul de expoziții unde a început summitul G20. „Nu suntem orbi sau surzi” a comentat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, lăsând de înțeles că liderii adunați la Hamburg aud și revendicările „străzii”.
Joi, numărul protestatarilor a fost estimat la circa 13 mii, între care mai mult de o mie îmbrăcați în negru și cu fețele acoperite (ceea ce este interzis de poliție). Poliția se așteaptă ca în total, în acest weekend, la Hamburg să vină aproape 100 de mii de protestatari. Securitatea summitului și a orașului este asigurată de circa 20 de mii de polițiști.
Între timp a început summitul G20, care se va încheia sâmbătă cu o declarație comună. Astăzi, toată atenția este concentrată, însă, pe prima întrevedere între președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin. „Aștept cu interes toate întrevederile de astăzi cu diverși lideri ai lumii, inclusiv Vladimir Putin”, a scris vineri dimineață Trump pe Twitter.
Joi, la Varșovia, președintele american a cerut din nou Rusiei să pună capăt „acțiunilor destabilizatoare din Ucraina”, iar duminică, secretarul de stat american Rex Tillerson va pleca la Kiev. Cu toate acestea, din declarațiile făcute la Moscova si Washington, nu este clar dacă subiectul Ucrainei va fi abordat în prima întrevedere Trump-Putin.
Aceeași incertitudine domnește și despre subiectul implicării Rusiei în alegerile prezidențiale americane de anul trecut, mai ales după ce, tot la Varșovia, Donald Trump a declarat că „nimeni nu știe cu siguranță” cine s-a amestecat în alegerile americane. O declarație ce contravine afirmațiilor serviciilor americane de informații (CIA, FBI și NSA), care au ajuns la concluzia că Rusia a fost cea care a atacat computerele Partidului democrat, vara trecută. Informațiile obținute au fost ulterior publicate de WikiLeakes, dăunând, potrivit sondajelor de opinie, candidaturii democratei Hillary Clinton.
La summit două sânt subiectele asupra cu greu s-ar putea găsi un consens: comerțul și schimbările climaterice. După întrevederea de joi între cancelara germană Angela Merkel, gazda summitului, și președintele american Donald Trump, ministrul german de externe declara că „rămân diferențe evidente” între poziția Berlinului și cea a Washingtonului, dar că s-au găsit „și multe puncte de convergență”.
Programul președintelui american sună „America cea dintîi”, atunci când vine vorba mai ales de relațiile comerciale, greu de adus la un numitor comun cu ideea globalizării și a comerțului liber, promovate de multe din țările participante la G20 și de Uniunea Europeană. Iar ieșirea Statelor Unite din Acordul internațional de la Paris privind reducerea încălzirii globale, spune totul despre poziția administrației Trump în acest punct.
