Inițial, ancheta era condusă de Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), însă, după ce procurorii au primit o sesizare în care au fost reclamate și „anumite acțiuni” ale unor procurori din cadrul instituției, dosarul a fost remis către Procuratura Generală.
Cum a fost pornită investigația?
Ofițerul de presă al PCCOCS, Emil Gaitur, a declarat pentru Europa Liberă că, în luna noiembrie, Procuratura Generală a sesizat PCCOCS cu privire la publicarea conversațiilor de pe conturile de Telegram ale unor funcționari. Procurorii au pornit urmărirea penală pe faptul „interceptării ilegale a unei transmisiuni de date informatice”, în comun cu Direcția Investigații Infracțiuni Informatice a Inspectoratului Național de Investigații.
„În aceeași sesizare, spre examinare către PCCOCS a fost transmisă și informația privind pretinsa atestare a implicării unor demnitari în activitatea mai multor instituții, prin amestec în adoptarea deciziilor”, a spus Gaitur, fără a preciza ce episod din corespondențele apărute în spațiul public este investigat.
Printre pretinsele conversații ale ministrului Justiției publicate pe site-ul Moldova-Leaks era și un chat denumit CSP, care ar fi arătat un concurs aranjat pentru funcția de procuror-șef anticorupție, câștigat de Veronica Dragalin. Sergiu Litvinenco a negat inițial veridicitatea mesajelor, iar apoi a declarat că acestea „au fost trunchiate, deplasate şi rupte din context”. La rândul său, Veronica Dragalin a refuzat să comenteze „informațiile care au ajuns în spațiul public, printr-o încălcare gravă a vieții private”.
Site-ul Moldova-Leaks a fost lansat pe 9 noiembrie 2022. În descriere era indicat că acesta reprezintă „cea mai mare scurgere de corespondență privată”. Timp de trei săptămâni, acolo au fost publicate date din corespondența ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, ministrului de Interne, Ana Revenco, ministrului Economiei, Dumitru Alaiba, consilierului prezidențial pentru securitate, Dorin Recean, procurorului general interimar, Ion Munteanu, fostului deputat Vadim Pistrinciuc. Toți oficialii au spus că mesajele au fost trucate. După 25 noiembrie, site-ul a încetat să mai fie actualizat.
Cum a ajuns dosarul la Procuratura Generală?
În timpul investigației, PCCOCS o primit o adresare care se referă la subiectul pretinselor discuții interceptate, dar și la „anumite acțiuni” ale unor procurori din cadrul PCCOCS.
„În consecință, în scopul excluderii oricăror presupuneri, chiar indirecte, de existență a circumstanțelor care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea procurorilor PCCOCS, procuratura specializată și-a declinat competența și a remis materialele de referință către Procuratura Generală pentru a decide”, a explicat Emil Gaitur.
Solicitată de Europa Liberă, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Violina Moraru, a spus că instituția „urmează să examineze solicitarea de abținere a PCCOCS”.
Anterior, procurorul general suspendat, Alexandru Stoianoglo, a anunțat într-o conferință de presă că a depus o sesizare la procuratură și a solicitat tragerea la răspunderea penală a lui Sergiu Litvinenco în legătură cu apariția conversațiilor ministrului de pe Moldova-Leaks.
Mai exact, Stoianoglo s-a referit la discuțiile din chat despre demisia sa, care ar fi fost purtate între Litvinenco și unii membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre procurorii despre care s-ar fi vorbit acolo era și Dorin Compan. Stoianoglo susține că acesta și-ar fi convins cumnatul, Victor Furtună, să-și asume investigarea dosarului împotriva procurorului general.
„Desemnarea lui Victor Furtună pentru a investiga cazul procurorului general nu a fost deloc întâmplătoare, ci un abuz din partea ministrului Litvinenco și a membrilor CSP subordonați lui”, a spus Stoianoglo în conferința de presă. De asemenea, el crede că Furtună a fost numit ulterior în funcția de șef adjunct al PCOCCS în semn de recunoștință pentru faptul că a instrumentat acest dosar.
Avocatul lui Stoianoglo, Vasile Gafton, a confirmat pentru Europa Liberă că PCCOCS l-a informat pe clientul său că plângerea a fost trimisă la Procuratura Generală. Potrivit avocatului, această decizie a fost luată pentru că plângerea se referă, printre altele, la Victor Furtună. „Am depus o plângere în temeiul articolului 339 din Codul penal – uzurparea puterii de stat și a articolul 306 – tragerea cu bună știință la răspundere penală a unei persoane nevinovate”, a precizat Gafton.
De ce este verificat procurorul general interimar?
Informația de pe site-ul Moldova-Leaks a servit ca temei și pentru inițierea unui proces penal care îl vizează pe procurorul general interimar, Ion Munteanu. Procesul este instrumentat de procurorul PCCOCS Vitalie Chișcă și a fost pornit în baza plângerii depuse la CSP de activistul civic Pavel Grigorciuc.
Din materialele publicate pe Moldova-Leaks reieșea că, în 2015, Munteanu a cumpărat un apartament în Brașov, pe care l-a scris pe numele socrilor, și se interesa de procurarea unui complex turistic în România. El ar fi vorbit și despre o fabrică de prelucrare a fructelor și despre importul lânii din Uzbekistan în România. Asta în condițiile în care un procuror nu are dreptul să facă afaceri.
Grigorciuc o declarat pentru Europa Liberă că procesul penal a fost pornit pe faptul pretinselor acțiuni ilegale a lui Ion Munteanu – îmbogățire ilicită și fals în declaraţii. Activistul a fost citat la procuratură pe data de 29 decembrie, în calitate de martor.
Procurorul general interimar, la fel, a sesizat CSP în legătură că informațiile apărute pe Moldova-Leaks. Munteanu a reclamat că, în urma publicării conversațiilor sale de pe Telegram și din poșta lui electronică, în societate s-a creat impresia că el ar deține proprietăți pe care nu le-a declarat și afaceri pe care le-ar conduce din umbră. Ambele sesizări au fost trimise spre examinare procurorului Vitalie Chișcă.
