Declaraţia cuprinde o aluzia verbală la partidul naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD), considerat de Serviciul de Informaţii Interne (Verfassungsschutz) drept o grupare parţial extremistă.
În opinia observatorilor politici, cuvintele lui Merz au fost interpretate ca „un experiment retoric”, şi ca o evidentă încercare de captare a votanţilor partidului radical de dreapta care se află în ascensiune. Unii au vorbit despre o ploconire în faţa electoratului radical de dreapta.
Potrivit ultimelor sondaje, pentru AfD ar vota aproximativ 20 la sută din electoratul german, pentru creştin-democraţi numai 27 la sută. Pentru partidele aflate la guvernare situaţia se prezintă şi mai dramatică. Social-Democraţii ar obţine 17 la sută din voturi, ecologiştii 16 şi liberalii 7.
În programul lor, creştin-democraţii au stabilit că nu vor încheia nicio alianţă cu AfD şi vor păstra o distanţă faţă de acest partid naţionalist-extremist - atât pe plan local, cât şi la nivel federal.
Duminică, Merz a acordat canalului 2 al televiziunii publice (ZDF) un amplu interviu în care s-a referit din nou la AfD. El a afirmat, între altele, că o cooperare cu AfD la nivel local şi comunal nu trebuie exclusă din start.
Copreşedintele AfD, Tino Chrupalla, în schimb, s-a grăbit să salute declaraţia lui Merz, afirmând, tot pe Twitter, că pietrele creştin-democrat/ecologiste au început să cadă din zidul clădit în jurul Alternativei pentru Germania. Zidul, a continuat Chrupalla, va fi dărâmat împreună [cu CDU] în landuri şi la nivel federal.
Vicepreşedinta Bundestagului, Katrin Göring-Eckardt a spus marţi (într-o declaraţie pentru RND) că Merz s-a urcat acum pe „vaporul populismului”, ceea ce este „extrem de periculos”. Astfel, a continuat ea, Merz legitimează pe cei care au colaborat deja cu AfD.
Pe lângă critici la adresa lui Angela Merkel, în lunile trecute, Merz a ieşit în evidenţă şi cu nişte afirmaţii provocatoare, considerate xenofobe şi chiar rasiste, atunci când a vorbit despre „turismul social“ pe care l-ar practica refugiaţii ucraineni şi despre „micii paşi“ din familiile musulmane. Acest discurs a fost calificat într-o analiză a Oficiului Federal contra Discriminării ca o formă de discriminare a unor minorităţi.
