Guvernul vrea să pună punct procesului prin care judecătorii şi procurori, după pensionare, revendică pensii mai mari decât cele calculate de Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS). Zeci de magistraţi au atacat instituția în judecată pretinzând pensii pornind de la ultimele salarii din sistem, majorate substanțial din 2014. CNAS susţine că fiecare contribuabil trebuie să primească indemnizație ţinând cont de cât a contribuit la fondul de pensii. În această dispută judecătorii au un avantaj de partea lor - o hotărâre a Curţii Constituţionale. Ce argumente are ministrul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Viorica Dumbrăveanu?
Două treimi din pensiile mai mari de 20 de mii de lei (echivalentul a 1000 de euro) sunt ridicate de foşti judecători sau procurori. Sumele primite lunar de aceştia depășesc şi zece pensii medii.
Acest subiect a ajuns în atenţia publică nu o dată, amintind în context că magistrații se pensionează mai devreme, având un stagiu de cotizare mai mic faţă de ceilalţi cetăţeni.
Magistrații se pensionează mai devreme...
Totodată, procentul de indexare a pensiilor la ei este mai mare, mărind an de an discrepanța faţă de eşalonul majoritar de pensionari, care trăiesc sub minimul de existenţă, şi procurori, care nu au fost de acord cu pensiile calculate de Casa Naţională de Asigurări Sociale. Aceştia revendică câteva mii de lei în plus, luând ca bază salariul mediu lunar achitat magistraţilor sau procurorilor în exercițiul funcției. Marea majoritate dintre contestatari au câştigat aceste procese. În consecință, zecile de procese judiciare azi pun mai mare presiune financiară pe bugetul de asigurării sociale.
În mai multe rânduri, decidenții politici au încercat să oprească aceste procese de recalculare a pensiilor. În 2017, fosta guvernare democrată a exclus condițiile preferențiale de pensionare, numai că judecătorii Curţii Constituţionale au decis că această normă este neconstituţională. Curtea a statuat că „principiul independenței justiției apără pensia specială a judecătorilor”.
„Instituirea pensiei speciale pentru judecători nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a incompatibilităților ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună”, se spune în decizia CC.
Să nu mai fie permisă recalcularea pensiilor în cazul judecătorilor şi procurorilor...
Săptămâna trecută, guvernul Chicu a aprobat un amendament prin care să nu mai fie permisă recalcularea pensiilor în cazul judecătorilor şi procurorilor. În plus, executivul vrea să unifice sistemul de indexare, anulând majorările diferențiate. Argumentul guvernării că doar astfel va fi „asigurată respectarea principiului echităţii sociale şi a contributivităţii”. Proiectul va ajunge pe masa parlamentarilor, urmând ca aceştia să-şi spună ultimul cuvânt.
Ministrul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Viorica Dumbrăveanu, a declarat Europei Libere că guvernul nu face altceva decât să pună în aplicare normele în vigoare care însă sunt interpretate greşit de magistraţii care examinează dosarele referitoare la pensii.
„Există anumite abuzuri care au fost săvârșite pe parcursul a mai mulţi ani. De exemplu, în rezultatul hotărârilor instanțelor de judecată care au fost pronunţate, mărimea medie a pensiei procurorilor a crescut de la 13.107 la la 21.422 de lei, deşi în condiţiile legislaţiei de la 1 ianuarie 2018, de când a intrat în vigoare norma cu privire la procurori, ei nu mai aveau dreptul la recalculare, instanța de judecată însă pronunţă hotărârile în baza unei norme care era în vigoare atunci când persoana a intrat în exerciţiul funcţiei sale de procuror.
Abuzuri care au fost săvârșite pe parcursul a mai mulţi an...
Exact aşa la judecători se realizează o recalculare a pensiilor judecătorilor în baza hotărârilor instanțelor de judecată. Şi aici putem să menționam că mărimea medie a pensiei judecătorilor este de 27.232 de lei”.
Economistul Dumitru Budianschi de la Centrul analitic Expert-grup consideră că nu este corect ca magistraţii şi procurorii să aibă indexări în baza creşterii salariilor din interiorul breslei, spre deosebire de toţi ceilalţi cărora li se indexează în baza indicelui prețurilor. Prin urmare, el salută inițiativa legislativă aprobată de executiv, prin care s-ar reduce încă un factor de discriminare:
„Aici, de fapt, este problema nu atât a guvernului, ci a parlamentului, care trebuie odată şi o dată să facă un sistem de pensii care să fie pentru toată lumea la fel. Şi atunci n-o să apară probleme de tipul - avem câteva legi speciale, indexări tot speciale şi creează aceste chestiuni câteodată destul de urâte. Eu nu sunt constituţionalist să înţeleg care a fost această fundamentare a Curţii de a impune un sistem de pensii diferit pentru diferite categorii. Nu cred că asta este la noi scris undeva în Constituție, eu nu cunosc”.
Este bine sau nu ca pensiile mari să fie plafonate? Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, spune că această ipoteză este analizată, fiind cântărite avantajele şi riscurile. Trebuie să fie luat în calcul contribuţiile celor din sectorul financiar-bancar, unde salariile de regulă sunt mai mari. Dacă vor fi plafonate contribuţiile, atunci se vor reduce şi veniturile la bugetul de asigurări sociale. Iată de ce sustenabilitatea bugetului de asigurări sociale, din acest punct de vedere, trebuie analizată mai pe îndelete, sugerează ministrul Viorica Dumbrăveanu.
