Dacă însă întreruperea activităţii economice va fi prelungită până în luna august, atunci contracţia ar putea fi de 5,2 la sută ceea ce ar însemna cea mai mare scădere economică în ultimul deceniu.
Prognoza Băncii Mondiale privind recesiunea economică, în scenariul optimist, coincide cu cea a Guvernului, care a anticipat o contracție de cel puţin 3 la sută. Banca Mondială prognozează însă că veniturile la bugetul de stat vor scădea mai mult decât anticipează autorităţile, dar deficitul bugetar ar putea fi mai mic decât cel prevăzut în bugetul rectificat care constituie peste 16 miliarde de lei sau 7,6 la sută din PIB, spune economistul Marcel Chistruga:
Există mai multe incertitudini
„Deficitul în viziunea noastră va fi de aproape 6 la sută, mai mic decât cel planificat de autorităţi fiindcă considerăm noi unele aranjamente bilaterale ar putea să nu se materializeze, iar istoric vorbind capacitatea de absorbţie a investiţiilor este destul de modestă. Desigur că aici există mai multe incertitudini. O creştere şi mai mare a cheltuielilor pentru sănătate sau pentru protecţia locurilor de muncă sau cheltuieli asociate cu şomerii ar putea duce la deficite mai mari.”
Un număr mare de migranţi reveniţi în ţară va intensifica şomajul, deja în creştere, precum şi nevoile şi aşa mari de cheltuieli sociale, ceea ce va pune presiune suplimentară nu doar pe piaţa muncii, dar şi pe sistemul fiscal, spune expertul. Un impact major asupra economiei va avea reducerea remitenţelor, dar şi cea a exporturilor. Producţia agricolă va scădea din cauza secetei, dar impactul încă urmează să fie estimat.
Ideea guvernului că investițiile în infrastructură vor salva viitorul economiei, s-ar putea să nu dea rezultate scontate, întrucât investiţiile se vor reduce cu 15 la sută, spune Marcel Chistruga.
Eforturile autorităţilor depuse pentru depășirea actualelor dificultăţi economice actuale ar trebui să se concentreze, întâi de toate, pe identificarea și punerea la dispoziția companiilor a unor fonduri de lichidități care să le salveze de faliment şi concedieri masive, spun economiştii Bănci Mondiale. Potrivit expertizei, fără nicio intervenție pe partea de vânzări sau din partea guvernului jumătate din întreprinderile din Moldova din sectorul de producere s-ar putea confrunta cu probleme de lichiditate și falimenta în mai puțin de 20 de săptămâni.
Programul de măsuri în sprijinul companiilor gândit de Guvern, care include subvenționarea impozitării salariilor și a ratelor dobânzilor, amânarea obligațiilor fiscale sau reducerea TVA în anumite sectoare, este unul necesar, dar insuficient, susţin experţii.
Ei precizează că criza sanitară a afectat companiile moldovene prin intermediul mai multor canale, nu doar a restricţiilor impuse de autorităţi. Multe companii au fost afectate de reducerea comerţului. Datele Băncii Mondiale arată că una din cinci întreprinderi din Moldova realizează o parte din vânzări în străinătate, iar 3 din 4 întreprinderi folosesc materiale importate. Activitatea economică redusă va limita capacitatea întreprinderilor de a plăti și a menține forța de muncă, fapt ce le va obliga să reducă forța de muncă, anticipează experţii. Ei cred că după sprijinul acordat companiilor sub formă de lichidități, Guvernul ar trebui să mute accentul pe politicile de susținere a recuperării rapide, ajutând companiile să-şi restabilească lanțurile de aprovizionare şi să-şi consolideze competitivitatea.
O recuperare economică rapidă ar necesita o intermediere financiară puternică, care ar putea fi însă afectată de ratele mai mari de faliment a companiilor. Experţii Băncii Mondiale consideră că atenuarea impactului pe termen scurt al crizei este o necesitate urgentă, dar la fel de importante rămân problemele cronice ale Moldovei legate de politicile concurențiale şi sistemul judiciar.
