Linkuri accesibilitate

Soluții pentru diminuarea pierderilor economice și protejarea angajaților pe timpul pandemiei


Agenția forței de muncă, Chișinău

Legislația muncii din Republica Moldova necesită o amplă reformă, este una învechită şi nu oferă soluții anticriză atât de necesare în condițiile opririi economiei din cauza pandemiei de coronavirus.

Prevederile legale sunt foarte vagi şi interpretabile chiar şi atunci când e vorba de şomajul tehnic şi staţionarea la care au fost nevoite să recurgă peste noapte multe companii în această perioadă. Sunt doar câteva concluzii ale managerilor unor companii mari care şi-au împărtășit experienţa la un seminar pe web – sau un… webinar organizat de Agenția de Investiții în parteneriat cu Agenția Internațională de Cooperare a Germaniei.

În căutarea unei soluții pentru diminuarea pierderilor economice pe timpul pandemiei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:37 0:00
Link direct



Una dintre provocările majore cu care s-au confruntat companiile atunci când s-au văzut nevoite să-şi suspende parțial sau în totalitate activitatea sau să o adapteze stării de urgență a fost identificarea de soluții oferite de legislația muncii pentru a minimaliza pierderile, dar cu păstrarea angajaţilor. Managerii unor companii din domeniile afectate, cum ar fi telecomunicații, automotive sau sectorul financiar-bancar, dar care trebuiau într-un fel sau altul să-şi continue activitatea, au constat că prevederile legale sunt pur şi simplu depăşite pentru orice tip de criză economică, inclusiv cea provocată de pandemia de COVID-19.

Daniela Vicol este managera de ţară a unei companii europene din domeniul transportului. Ea spune că în primele săptămâni de carantină volumul de lucru s-a redus cu circa 30 la sută. Motiv din care angajaţii, în jur de 100 de persoane, au fost încurajați întâi de toate să-şi ia concediul anual plătit nefolosit, care nu le afectează venitul lunar.

„În al doilea rând, am ales regimul de staţionare. El se achită două treimi din salariu de bază, respectiv salariile angajaţilor nu suferă dramatic. În acelaşi timp specificul staţionării este că poţi sista o companie întreagă, un departament sau anumiţi angajaţi. Iar pentru noi a contat să putem sista activitatea doar a anumitor angajaţi. Noi evităm să punem pe regim de staţionare acelaşi angajat o săptămână întreagă. Noi sistăm activitatea pe zile ca fiecare angajat la sfârşit de lună să aibă acelaşi număr de zile lucrate în regim normal versus în regim de lucru staţionar.”

Toţi angajaţii companiei lucrează la domiciului, a precizat Daniela Vicol. Regimul de staţionare a fost ales şi de unul dintre cei mai mari operatori de telefonie mobilă şi telecomunicaţii. Directoarea de Resurse Umane a companiei Svetlana Bodaci spune că staţionarea este mai flexibilă decât bunăoară şomajul tehnic care obligă agenţii economici să instituie această măsură pentru o întreagă unitate sau subdiviziune, nu şi angajaţilor în parte. Totodată indemnizația pentru şomajul tehnic este mai redusă constituind 50 la sută din salariu, faţă de două treimi cum e în cazul staţionării.

„Una din concluziile noastre şi a partenerilor noştri din structurile de stat este necesitatea stringentă de modificare şi adaptare a cadrului legal pentru situaţii care sunt deja reale în secolul 21, iar Codul nostru al muncii a rămas în urmă cu 20 de ani.”

Directorul celei mai mari companie cu capital german din raionul Căuşeni care produce sisteme de cablaje auto, industriale şi electrice, Asbjoern Oblasser, spune că şomajul tehnic şi staţionarea nu sunt o soluţie întrucât ar aduce doar pierderi companiei care are peste 850 de angajaţi. Investitorul propune instrumentul anticriză aplicat în Germania, şi anume programul de lucru redus şi flexibil, care ar oferi agentului economic posibilitatea de a păstra numărul de angajați din state, cu remunerarea timpului efectiv de lucru, de exemplu pentru 50 la sută din norma zilnică. În acest fel, muncitorii își vor păstra locurile de muncă și abilitățile, echipele din companii vor rămâne intacte, iar companiile se vor menţine pe linia de plutire, explică investitorul. El precizează însă că în Moldova modelul german nu poate fi aplicat pentru că lipseşte cadrul legal.

Modificarea legislaţiei prin includerea programului de lucru redus şi flexibil, după modelul german, a fost una din soluţiile înaintate guvernului şi de Asociaţia Businessului European. Ministrul economiei, Sergiu Railean, s-a angajat să promoveze această soluţie la Guvern întrucât ar fi un instrument potrivit în actuala perioadă de criză.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG