37% din respondenți au declarat că vor vota pentru actuala președintă la alegerile din 20 octombrie, arată sondajul realizat în perioada mai-iunie de Institutul Republican Internațional (IRI) din SUA. Asta ar însemna că Sandu nu ar câștiga alegerile din primul tur.

Pe locul secund, cu 18%, s-a plasat ex-președintele Igor Dodon, care însă a anunțat recent că nu va candida, iar Partidul Socialiștilor (PSRM) condus de el îl va susține la prezidențiale pe ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo.

Nu va fi în buletinele de vot nici primarul Chișinăului, Ion Ceban, care în sondaj este pe locul trei cu 5%. Același procentaj îl au alți doi politiceni care și-au anunțat intenția de a candida: ex-premierul Ion Chicu și fostul primar de Bălți, Renato Usatîi, ceea ce i-ar face principalii contracandidați ai actualei președinte într-un ipotetic tur doi al alegerilor.

În topul celor mai populari politicieni au intrat și fosta bașcană a UTA Găgăuzia, Irina Vlah, dar și oligarhul fugar Ilan Șor, ambii având câte 4%. Vlah încă nu a decis dacă va candida la prezidențialele din acest an, iar Șor nu o poate face. Pe lângă faptul că a fost condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru rolul său în „furtul miliardului”, Șor nu a atins încă vârsta minimă de 40 de ani pentru a putea candida la prezidențiale [are doar 37].

Ceilalți politicieni, inclusiv candidații anunțați la prezidențiale precum Alexandr Stoianoglo, Tudor Ulianovschi, Andrei Năstase sau Vlad Filat, au fost numiți de mai puțin de 1% din respondenți.

Dintre cei care spun că vor merge la vot, 12% încă nu știu cu cine să voteze, 5% nu vor să răspundă, iar 1% din respondenți au declarat că nu vor participa la alegeri.

Totodată, actualul partid de guvernare (Acțiune și Solidaritate) ar obține 33% din sufragii, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, fiind urmat de Partidul Socialiștilor cu 15%.

• Te-ar putea interesa și: Cine vrea să fie președinte, la Chișinău?

Nouă la sută din votanții moldoveni au spus că ar vota cu Partidul ȘOR, chiar dacă acesta nu mai există după ce a fost declarat neconstituțional în iunie 2023 pentru că, printre altele, a utilizat „resurse financiare netransparente în scopul promovării politicilor nedemocratice” și a prezentat „un pericol iminent pentru ordinea constituțională democratică”.

Ar trece pragul electoral și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (5%), condus de Ion Chicu. Partidul Nostru al lui Renato Usatîi este preferat de 4% din respondenți, iar câte 3% dintre cei intervievați au spus că vor vota pentru Partidul Comuniștilor al lui Vladimir Voronin și pentru Mișcarea Alternativă Națională a lui Ion Ceban.

Alegerile prezidențiale din R. Moldova vor avea loc pe 20 octombrie, concomitent cu referendumul pro-UE. Până acum, nouă politicieni au anunțat că vor să se înscrie în cursa pentru fotoliul de președinte.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Desemnarea candidaților la prezidențiale, colectarea semnăturilor în sprijinul acestora, precum și depunerea actelor pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum vor fi posibile din 21 august.

Din 20 septembrie, va începe campania electorală pentru alegerile prezidențiale și cea pentru referendumul republican constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană.

La scrutinul prezidențial și referendum vor putea vota prin corespondență, în premieră, cetățenii moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Referendumul privind modificarea Constituției a fost inițiat de președinta Maia Sandu în decembrie 2023, când a anunțat că va candida pentru al doilea mandat prezidențial.

Printre alți politicieni care și-au anunțat intenția de a participa la alegeri se află fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi; liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat; fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiștilor.

• Te-ar putea interesa și: Cine vrea să fie președinte, la Chișinău?

La referendum cetățenii ar urma să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”

Dacă plebiscitul va avea loc și va fi validat, în preambulul Constituției ar urma să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” ar urma să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

Totodată, în Legea supremă va fi introdus și un nou capitol numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE și supremația normelor europene asupra legislației moldovene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Guvernul Republicii Kazahstan, Banca Națională a Kazahstanului și părțile Stati, cu sprijinul și consimțământul creditorilor principali ai Tristan Oil, au încheiat un acord-cadru obligatoriu din punct de vedere juridic pentru soluționarea pe cale amiabilă și acceptabilă pentru ambele părți a unui litigiu de durată privind activele de petrol și gaze din Kazahstan”, se spune în comunicatul de presă.

Termenii specifici ai acordului sunt confidențiali.

Înțelegerea va duce la „încetarea tuturor procedurilor judiciare și la oprirea cererilor în curs în toate jurisdicțiile”.

Ministrul kazah al justiției, Azamat Eskaraiev, a declarat că „acordul a fost încheiat având în vedere interesul public și nu implică cheltuirea de fonduri bugetare”.

În 2010, oamenii de afaceri moldoveni Anatolie și Gabriel Stati au depus o plângere împotriva Kazahstanului la Tribunalul de arbitraj din Suedia, solicitând 4 miliarde de dolari despăgubiri, după ce autoritățile de la Astana le-au confiscat activele de petrol și gaze din această țară.

• Te-ar putea interesa și: Kazahstanul condamnat să plătească jumătate de miliard de dolari firmelor omului de afaceri moldovean Anatol Stati

În 2013, instanța din Suedia a decis că statul kazah a încălcat acordurile internaționale și urmează să achite familiei Stati despăgubiri de circa 500 de milioane de dolari, dintre care 199 de milioane de dolari pentru presupusele costuri legate de construcția uzinei de prelucrare a gazelor Borankol.

Autoritățile de la Astana i-au acuzat pe oamenii de afaceri moldoveni de fraudă în proporții deosebit de mari.

Ulterior, Stati a lansat o campanie de executare silită a hotărârii arbitrale suedeze în șapte țări, încercând să „înghețe” peste 22 de miliarde de dolari în active aparținând Băncii Naționale și Fondului Național din Kazahstan.

În mai 2019, un tribunal de Bruxelles a ridicat sechestrul provizoriu de aproximativ 21,5 miliarde de dolari din activele Fondului Național al Kazahstanului.

Însă, procesele judiciare care au durat ani de zile, în mai multe țări europene, nu s-au încheiat toate în favoarea autorităților de la Astana.

Construcția uzinei de la Borankol, estimată la 176,5 milioane de dolari, a început în 2005. Investitorul proiectului a fost Tristan Oil, o companie deținută de Stati. Câțiva ani mai târziu, construcția a fost suspendată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Remarca este cuprinsă într-o scrisoare deschisă trimisă președintelui Consiliului European, Charles Michel, și liderilor din țările Uniunii Europene, în urma vizitelor făcute de Orbán la Kiev, Moscova, Beijing și în Florida, la reședința lui Trump.

„Pot spune cu siguranță că după ce va obține victoria în alegeri, (Trump) nici nu va aștepta inaugurarea pentru a fi gata să acționeze ca un mediator de pace. El are planuri detaliate și bine fundamentate pentru asta”, a scris Orbán, potrivit relatării Reuters.

Trump nu a reacționat de îndată la această afirmație.

„Misiunea de pace” a lui Orbán, începută după ce țara lui a preluat la 1 iulie președinția rotativă a UE, i-a atras liderului maghiar critici aspre din partea europenilor, care au precizat că el nu a reprezentat blocul cu 27 de țări membre.

Chiar marți, Comisia Europeană a confirmat că va pune în aplicare un boicot parțial al președinției maghiare a Uniunii, în lumina controversatelor călătorii ale lui Orbán.

La reuniunile informale ale miniștrilor din UE nu vor participa comisarii europeni, ci oficiali de rang mai scăzut, a anunțat un purtător de cuvânt al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Luni, purtătorul de cuvânt, Eric Mamer, anunțase că tot în lumina călătoriilor neautorizate ale lui Orbán, Comisia Europeană va „sări” peste vizita inaugurală în Ungaria, cu ocazia preluării de către Budapesta a președinției UE.

• Te-ar putea interesa și: Liderii UE, furioși pe „misiunile” de politică externă ale lui Orban la Moscova și Beijing: „Nu ne reprezintă”

Decizia a fost criticată de ministrul maghiar pentru afaceri europene, János Bóka, care a acuzat Comisia că ia decizii exclusiv „din considerente politice”.

Într-o escaladare a tensiunilor, marți, un grup de 63 de parlamentari europeni din grupuri centriste și de stânga au cerut ca Ungaria să fie lipsită de dreptul de vot în UE ca pedeapsă pentru vizitele lui Orbán.

Mai devreme, câteva țări din nordul UE și Polonia anunțaseră pe cont propriu că nu-și vor trimite miniștrii la reuniuni în Ungaria, în semn de protest față de întâlnirea avută de Orbán la Moscova luna aceasta cu liderul rus Vladimir Putin. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile moldovene nu au comentat deocamdată aceste afirmații ale administrației separatiste din stânga Nistrului. Dar au spus anterior că, dimpotrivă, se așteaptă ca Rusia să încerce să organizeze „crize” la Tiraspol și Comrat pentru a destabiliza R. Moldova.

Mesajele care îndeamnă locuitorii din regiunea transnistreană la proteste au apărut pe canale locale de Viber și Telegram în ultimele câteva săptămâni. În aceste mesaje, oamenii sunt chemați „să iasă în piața principală din orașul sau satul lor” pentru a cere majorarea salariilor, a pensiilor și a compensațiilor la nivelul celor de care beneficiază locuitorii de pe malul drept al Nistrului, dar și eliberarea deținuților politici din regiunea separatistă.

• _{Te-ar putea interesa și: SIS spune că Rusia va organiza ciocniri sociale în R. Moldova înainte de referendum, alegerile prezidențiale și parlamentare}

Tiraspolul, care de mai bine de un an prelungește în fiecare lună „codul galben” de amenințare teroristă, susține că nimeni nu a făcut vreo cerere oficială pentru organizarea protestului din 20 iulie.

Așa-numitul minister al securității de stat (MGB) de la Tiraspol a spus într-0 postare pe site-ul său descurajează participarea la vreun protest și că în spatele apelurilor anonime s-ar afla serviciile secrete de la Chișinău, care ar dori să „tulbure ordinea în regiune”.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) nu a reacționat deocamdată la aceste acuzații.

În martie 2024, șeful SIS, Alexandru Musteața, spunea că Rusia va organiza în următorii ani „crize și ciocniri sociale” în autonomia găgăuză și regiunea transnistreană. Scopul acestor ciocniri ar fi compromiterea referendumului privind aderarea R. Moldova la UE și candidaților pro-europeni de la alegeri, inclusiv la cele europarlamentare din 2025.

Ultima dată când transnistrenii au ieșit să protesteze a fost în ianuarie 2024. Atunci, Tiraspolul a scos mai mulți lucrători din sistemul bugetar la mitinguri împotriva taxelor vamale introduse de Chișinău. Unul din proteste a durat doar o oră și s-a remarcat prin faptul că MGB-ul transnistrean a reținut doi jurnaliști din Chișinău pentru câteva ore.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În total, la stingerea incendiului au participat 51 de salvatori din cadrul Inspectoratului cu 15 autospeciale și peste 50 de angajați cu 8 unități de tehnică din partea autorităților locale.

În ultimele 24 de ore, incendii de vegetație au izbucnit și în alte raioane, printre care Cimișlia, Nisporeni, Călărași, Soroca și Ștefan Vodă.

• Te-ar putea interesa și: Pădurea de lângă Cahul, mistuită de flăcări. Au ars 6 hectare de vegetație

Un alt incendiu de proporții a avut loc în raionul Florești, în apropierea aeroportului de la Mărculești. Focul a distrus 80 de hectare de teren și vegetație uscată în localitatea Lunga, dintre care 40 de hectare pe teritoriul aeroportului și 5 hectare de gunoiște.

La stingerea incendiului au participat 8 echipe de pompieri, dar și angajați ai forțelor armate cu o autospecială. Datorită intervenției eficiente, focul nu s-a răspândit spre pistele de aterizare, aparatele de zbor și depozitele de pe teritoriul aeroportului, precizează IGSU.

Echipele de pompieri au avut 34 de intervenții, în ultimele 24 de ore, pentru lichidarea focarelor de ardere a vegetației uscate și a terenurilor forestiere, flăcările reușind să mistuie peste 120 de hectare de vegetație.

Serviciul Hidrometeorologic a exgtins avertismentul cu cod galben pentru pericol de incendii pe arii extinse până la data de 22 iulie.

IGSU a îndemnat în mod repetat populația să nu dea foc vegetației uscate sau gunoiului menajer, să nu arunce mucuri de țigară, chibrituri sau alte obiecte aprinse în preajma spațiilor forestiere, dar și să acorde atenție maximă copiilor și să nu le permită să se joace cu focul pentru evitarea producerii incendiilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Legea numită „intervenția imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora” a fost aprobată aproape în unanimitate de camera inferioară a Parlamentului României, care a fost chemată special înapoi din vacanță pentru acest vot.

Deputații au ținut și un moment de reculegere în memoria victimei.

Măsura dublării cotei anuale de împușcări de urși pe 2024 și 2025, până la aproape 500 de urși pe an, a fost criticată de activiștii de mediu ca ineficientă și dăunătoare pentru mediu. Ei au criticat de asemenea faptul că legea permite uciderea urșilor de către vânători amatori - în mod normal, „reducerea” populației de urși fiind apanajul profesioniștilor.

„Astăzi, industria și pasionații de vânătoare, aproximativ 1% din populația României, vor reuși, după ani de zile de presiuni politice și mediatice, să reintroducă vânătoarea la trofeu”, a scris pe Facebook Greenpeace România după votul de luni.

Ecologiștii spun că reducerea conflictelor dintre om și urși trebuie făcută prin măsuri mai complexe și mai de durată, nu prin pedepsirea animalelor cărora tot oamenii le-au invadat și micșorat an de an habitatele.

România are cea mai mare populație de urși din Europa (cu excepția Rusiei), estimată de ministerul Mediului la 8000 de „exemplare”.

Anul acesta, guvernul a spus că în ultimii 20 de ani urșii au omorât în România 26 de persoane, rănind peste 270. Aproape fiecare întâlnire de acest fel este urmată de chemări și campanii de presă pentru uciderea unui număr mai mare de animale.

• Te-ar putea interesa și: România: moartea unei fete în munți, prilej de nou război contra urșilor

„Legea nu rezolvă nimic”, a declarat pentru AFP Călin Ardelean, biologul organizației de mediu World Wildlife Fund, după votul de luni, adăugând că accentul trebuie pus pe „prevenție și intervenție”, ca și pe așa-numiții „urși problematici”.

Potrivit relatării Europei Libere România, dintre partidele românești, unul singur, REPER, asociat cu fostul premier și eurocomisar pentru agricultură, Dacian Cioloș, a criticat legea dublării numărului de urși care pot fi omorâți, spunând că ea a fost adoptată de „corul populist al vânătorilor”. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vehiculele vor fi folosite de militarii Armatei Naționale în cadrul antrenamentelor și exercițiilor naționale și internaționale, precizează ministerul Apărării.

Donația se înscrie în obiectivul modernizării Armatei Naționale și va fi oferită în baza unui memorandum de colaborare în domeniul militar, semnat între ministerele apărării celor două țări în anul 1995.

• Te-ar putea interesa și: „În esență...” | Generalul Ohladciuc, de ce mai e nevoie pentru a apăra „la sigur” spațiul aerian al R. Moldova

Statele Unite au donat armatei moldovene primele 43 de vehicule militare Humvee, în valoare de 700 de mii de dolari, în noiembrie 2014. Cu acea ocazie, autoritățile moldovene au spus că sprijinul SUA va ajuta țara să facă față provocărilor de securitate regionale generate de criza din Ucraina.

Ajutorul american oferit Moldovei în ultimele trei decenii (de la proclamarea independenței) a depășit 2,5 miliarde dolari, dintre care aproape o treime – de la începutul războiului din Ucraina în 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Este vorba de cazul fostului primar al orașului Himare, situat la 240 kilometri sud de Tirana, Fredis Beleris, care deține cetățenia albaneză și greacă. El a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare de justiția albaneză anul trecut, fiind acuzat că a oferit 360 de euro pentru a cumpăra opt voturi, fapt respins de fostul oficial, scrie AP.

Deși a fost în cele din urmă ales primar al localității, el nu a mai primit mandatul, pentru că se afla în arest. Autoritățile electorale au anunțat ulterior alegeri repetate în luna august.

Cazul lui a tensionat relațiile dintre Tirana și Atena, care au fost aproape mereu tensionate, din cauza disputelor legate de drepturile minorității grecești din Albania și cele ale comunității albaneze din Grecia.

Eliberarea fostului edil a fost posibilă grație imunității de care se bucură în calitate de eurodeputat, ales pe listele partidului de guvernământ „Noua Democrație” a premierului grec, Kiriakos Mitsotakis. El a fost primit la Atena de șeful guvernului Greciei și urmează să asiste la ședința de deschidere a noii legislaturi a Parlamentului European, care va avea loc la 16 iulie.

• Vezi și: Activista italiană purtată în lanțuri la Budapesta, aleasă în Parlamentul European

În mod normal, el ar urma să fie eliberat, iar procesele penale în care este vizat ar urma să fie „suspendate” deoarece imunitatea parlamentară îl absolvă inclusiv de infracțiunile comise înainte de a fi ales, însă acest lucru nu este posibil, întrucât Albania nu este o țară membră a Uniunii Europene, aflându-se încă la etapa negocierilor de aderare.

Un caz mai „fericit” este al activistei antifasciste italiene, Ilaria Salis. Acuzată de procurorii maghiari de un presupus atac asupra unor activiști neo-naziști la Budapesta și de apartenență la mișcări de extremă-dreapta, ea a fost eliberată de justiția maghiară după ce a fost alesă în Parlamentul European, deși risca până la 11 ani de închisoare, notează Politico.

Cazul Ilariei Salis a devenit cunoscut după ce în aprilie, ea a apărut în lanțuri într-o sală de judecată din Budapesta, stârnind un scandal diplomatic între Italia și Ungaria. Ulterior, membrii Alianței Verde-Stânga au anunțat că au inclus-o pe lista lor de candidați la alegerile europarlamentare. Peste 170.000 de italieni au votat pentru a o alege membră în Parlamentul European și a o elibera din arest. (C.B)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În perioada 21-22 iulie, Ministerul Educației va pune la dispoziția viitorilor studenți și o linie fierbinte. Apelând numărul 080005005, candidații vor putea afla informațiile necesare despre depunerea actelor în noul format.

Ministrul Educației, Dan Perciun, a făcut o demonstrație și a arătat cum va funcționa platforma e_Admitere. Pentru a o accesa, candidații vor avea nevoie de codul personal din buletinul de identitate și de semnătură electronică. În cazul în care nu o dețin, trebuie să-și creeze un cont cu ajutorul poștei electronice.

„Viitorul student poate face totul de la calculator, de la el de acasă. Validezi contul, iar apoi selectezi universitatea dorită, achiți serviciile prin intermediul MPay sau îți generezi un cont ca să plătești la bancă. La fiecare etapă, veți primi un mesaj pe poșta electronică”, a spus Dan Perciun.

Platforma deține deja informațiile necesare privind diploma de bacalaureat al absolvenților, concursurile la care au participat, în cazul elevilor olimpici sau a celor care provin din familii numeroase, etc.

• Te-ar putea interesa și: Înscrierea la universitate va avea loc exclusiv online. Cum va funcționa platforma e-Admitere

Dan Perciun spune că tinerii care au studiat la școli profesionale sau colegii, vor trebui să introducă manual actele în program. Se vor face excepții și pentru candidații din stânga Nistrului.

„În mod normal, tot procesul nu trebuie să dureze nu mai mult de 10-12 minute. Informațiile vor fi transmise live pe site-ul Ministerului Educației. În universități vor fi centre de informare, tinerii vor putea să vină să întrebe despre facultățile care îi interesează sau dacă vor avea alte întrebări”, a precizat ministrul Educației.

Reprezentanții universităților: la noi e ceva wow, în alte țări este o practică obișnuită

Candidații vor putea aplica la trei universități și vor trebui să pună în ordine prioritară pentru ei instituția și facultatea la care vor dori să studieze. De asemenea, să bifeze în program dacă acceptă să studieze la contract, în cazul în care nu iau unul dintre cele 8607 de locuri pe care ministerul Educației le oferă cu finanțare de la bugetul de stat. Universitățile sunt acum în regim de testare a platformei e_Admitere.

Prorectoarea Academiei de Studii Economice, Angela Casian, a spus pentru Europa Liberă că este sigură că softul va face procesul de depunere a actelor în universități mai ușor.

„Universitățile nu vor mai trebui să verifice autenticitatea diplomelor, etc. Platforma face legătura cu Agenția Servicii Publice care va furniza actele necesare. E o abordare civilizată, asta la noi e ceva wow, în alte țări e o practică obișnuită. Dacă folosesc Instagram-ul, Tik-Tok-ul, de ce nu s-ar descurca tinerii cu această platformă?”, a spus Angela Casian.

• Te-ar putea interesa și: Care sunt universitățile la care pot depune actele absolvenții de liceu

Universitățile urmează să-și sincronizeze softurile interne cu cel al Ministerului Educației, iar în cazul în care acesta va pica, procesul de admitere să nu fie întrerupt.

„Departamentul nostru IT a testat platforma, conexiunea și s-a făcut cu succes, vedem ce o să fie. Dacă vor fi probleme, noi o să procesăm datele și o să le putem transmite ministerului. Noi suntem deschiși pentru schimbări, schimbarea mereu provoacă nedumeriri, dar eu consider că noi o să ne descurcăm”, a spus Natalia Popa, secretară responsabilă de admitere la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”.

Admiterea în universitățile din Moldova începe, tradițional, la sfârșitul lunii iulie și se încheie în august. Lista persoanelor înmatriculate va fi anunțată pe 20 august, tinerii vor primi toate informațiile prin email pe contul pe care și-l vor crea.

În acest an, absolvenți vor putea depune actele la 16 universități, dintre care două private. Potrivit ministerului Educației, în anul de studii 2024-2025 urmează să fie înmatriculați circa 15 mii de studenți.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Intervenția a fost solicitată în după amiaza zilei de luni, 15 iulie. La fața locului au fost trimise 6 echipe de pompieri și 5 unități de tehnică din subordinea autorităților locale, precizează Inspectoratul general situații de urgență (IGSU).

Cauza și circumstanțele producerii incendiului încă nu au fost stabilite.

IGSU a îndemnat din nou populația să fie prudentă și să respecte cu strictețe regulile antiincendiare, mai ales pe timp de caniculă. Cetățenii sunt avertizați să nu dea foc vegetației uscate și să nu arunce mucuri de țigară, chibrituri sau alte obiecte aprinse în apropierea spațiilor forestiere.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova trimite 40 de pompieri în Grecia într-o misiune europeană de prevenire a incendiilor

Serviciul hidrometeorologic de stat a emis pe 11 iulie un avertisment cu cod roșu de caniculă pentru raioanele de centru și sud ale Republicii Moldova – ceea ce înseamnă temperaturi maxime de +39..+40°C. Meteorologii au avertizat că valul de căldură va continua să se extindă și să se intensifice până la 17 iulie.

Totodată, a fost emisă o avertizare cu cod galben pentru pericol de incendiu. Serviciul hidrometeorologic spune că până pe 22 iulie, din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei precipitațiilor, pe arii extinse se va menține un „pericol excepțional de incendiu (clasa V) cu caracter natural”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un interviu cu Europa Liberă, președintele CNOS, Nicolae Juravschi, a spus că decizia a fost adoptată „în unanimitate”.

Cei doi sportivi de la proba „tir cu arcul” au fost portdrapelul R. Moldova și la Jocurile Olimpice de la Tokyo (2020), iar Dan Olaru a purtat drapelul moldovean și la Jocurile Olimpice de la Londra (2012), când sportivul avea doar 15 ani.

Jocurile Olimpice de la Paris se vor desfășura între 26 iulie și 11 august.

• Te-ar putea interesa și: Cum se pregătește Parisul pentru valul de turiști la Jocurile Olimpice

Lotul olimpic al R. Moldova este format de 26 de sportivi care vor evolua la zece discipline sportive, inclusiv, în premieră, la echitație (hipism). Delegația moldoveană, după cum a spus Europei Libere Nicolae Juravschi, va fi compusă din 70 de persoane.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rețeaua, lansată oficial de Ministerul Muncii la 15 iulie, este parte a reformei sistemului de asistență socială RESTART, care a instituit anul acesta o funcție nouă – cea de specialist în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie și reabilitării victimelor infracțiunilor.

Specialiștii vor activa în cadrul celor 10 agenții teritoriale de asistență socială. Cu ocazia lansării rețelei, aceștia au primit 51 de laptopuri și genți cu rechizite pentru birou procurate cu sprijinul UE, în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților naționale ale Moldovei de a asigura protecție de calitate, educație, servicii de sănătate și oportunități socio-economice pentru refugiații ucraineni”, implementat de Organizația Internațională pentru Migrațiune (OIM).

Anterior, în cadrul aceluiași proiect, pentru psihologi au fost organizate cursuri de instruire pentru consolidarea capacităților acestora în lucrul cu victimele infracțiunilor.

• Te-ar putea interesa și: „Rudele îmi spuneau să rabd și să tac de dragul copiilor”. În R. Moldova, una din trei femei a trecut printr-o formă de violență

Prezent la eveniment, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, i-a îndemnat pe specialiștii rețelei să fie „proactivi”.

„Specialiștii în protecția victimelor violenței și reabilitării victimelor infracțiunilor sunt cei care vor lupta pentru beneficiari, vor fi portavocea persoanelor care au suferit în urma infracțiunilor și în urma violenței”, a declarat ministrul.

„OIM susține eforturile Guvernului Republicii Moldova în lupta împotriva traficului de persoane încă de la începutul anilor 2000. Donația de astăzi, acordată de Uniunea Europeană și facilitată de OIM, este în concordanță cu reforma RESTART a Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Aceasta va sprijini practic lucrătorii din întreaga țară să asiste victimele infracțiunilor cu violență, inclusiv refugiații și resortisanții țărilor terțe”, a declarat la rândul său, Damien Fresnel, Șeful programelor al Organizației Internaționale pentru Migrație în Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Gessen colaborează de decenii cu New Yorker și alte publicații de frunte din SUA și a scris printre altele despre crimele de război comise de Rusia în Ucraina, inclusiv la Bucea, în martie 2022.

Rusia neagă comiterea vreunui masacru la Bucea, susținând că ucrainenii ar fi „înscenat” scenele de groază care au oripilat lumea întreagă.

Tribunalul a motivat pedeapsa împotriva lui Gessen, care trăiește în SUA, prin „răspândirea deliberată de informații false despre întrebuințarea forțelor armate ruse”, potrivit unei declarații din instanță citată de AFP.

• Te-ar putea interesa și: Autoritățile ruse au prelungit arestul jurnalistei RFE/RL, Alsu Kurmasheva

La scurt timp după ce și-a început invazia din Ucraina, Rusia a făcut un delict din a relata în mod independent despre războiul pe care îl numește „operațiune specială”.

Gessen a publicat în 2012 o biografie a lui Putin aplaudată în cercurile de experți, criticând de asemenea represiunea din Rusia împotriva persoanelor LGBT+, precum și corupția larg-răspândită. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), în total au fost capturați patru soldați care se apropiau, duminică, de frontiera moldoveană.

„Când au încercat să treacă granița, grănicerii i-au descoperit și i-au reținut”, a spus SBU.

„Unul din fugari a atacat grănicerul, încercând să scape. Ripostând, acesta și-a folosit arma din dotare și a împușcat atacatorul”, a spus SBU, precizând că s-a deschis o anchetă.

Serviciul de grăniceri al Ucrainei a spus ulterior că incidentul a avut loc în localitatea Mareanivca, în apropiere de punctul de trecere Palanca.

Un purtător de cuvânt al serviciului de grăniceri, Andrii Demcenko, a spus presei ucrainene că grănicerul a folosit arma în legitimă apărare.

Presa ucraineană a scris că cei patru puteau fi recruți proaspeți, care ar fi dezertat de la o unitate militară, unde se aflau la instrucție.

Autoritățile din țări vecine cu Ucraina, ca România, Moldova, Ungaria sau Polonia, informează frecvent despre treceri ilegale ale frontierelor lor de către cetățeni ai Ucrainei, în marea majoritate a cazurilor fiind vorba de bărbați care încearcă să scape de înrolare.

• Te-ar putea interesa și: Zeci de mii de bărbați ucraineni au fugit „ilegal” de război în R. Moldova

Potrivit presei, fluxul de fugari s-a mărit după ce autoritățile au coborât anul acesta vârsta minimă pentru luarea la oaste, de la 27 la 25 de ani.

Luni, grănicerii ucraineni au anunțat că au oprit nu mai puțin de 27 de bărbați ucraineni care încercau să treacă în Moldova, după ce plătiseră călăuzei sume între 4000 și 7000 de dolari americani.

Autoritățile din nordul României spun că zeci de bărbați și-au pierdut anul acesta viețile încercând să fugă din Ucraina prin traversarea râului Tisa sau a munților Carpați, la frontiera dintre cele două țări.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În cadrul unei conferințe de presă, pe 12 iulie, Ciolacu a fost întrebat despre facilitățile energetice și despre posibilitatea scăderii prețurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici.

Prim-ministrul român a spus că pentru a reduce prețul este nevoie de o echilibrare a sistemului și de implementarea unor parcuri de stocare.

„Dacă o să ne extindem și în zona Republicii Moldova, ceea ce facem acum – poate cumpărăm [Rețelele Electrice de] Distribuție Nord din Moldova – atunci sistemul [energetic] se va echilibra”, a declarat Ciolacu.

Acesta nu a spus dacă a purtat deja discuții cu colegii săi din Moldova despre eventuala achiziție.

Întrebat de jurnaliști despre intenția României de a participa la dezetatizarea RED Nord și FEE Nord, ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov, a răspuns luni, 15 iulie, într-o postare, că aceasta nu reprezintă „o noutate”.

„Am declarat și anterior că Guvernul pregătește cele două întreprinderi pentru dezetatizare, ele fiind excluse recent din lista obiectelor nepasibile privatizării”, a spus ministrul.

Parlicov a precizat că Guvernul este în căutarea investitorilor strategici pentru cele două întreprinderi și a salutat interesul părții române pentru acestea.

• Te-ar putea interesa și reportajul: Construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău continuă în Găgăuzia: „Lucrările la fundații le finalizăm la începutul lunii august”

„România este țară membră a Uniunii Europene, are o experiență avansată în implementarea normelor europene în gestionarea sectorului electroenergetic. Noi deja avem o colaborare strânsă cu România și ne propunem să devenim parte a pieței energetice a Uniunii Europene către 2029, înainte de a deveni stat membru al UE, prin cuplarea piețelor de energie din Republica Moldova și România”, a adăugat ministrul.

El a ținut să precizeze însă că procesul de dezetatizare a întreprinderilor nu este în gestiunea Ministerului Energiei.

Ministrul Victor Parlicov spunea încă în august 2023 că executivul ar pregăti privatizarea societăților pe acțiuni RED Nord și FEE Nord, fiind în căutarea investitorilor.

Din septembrie 2023, compania Vestmoldtransgaz, deținută de întreprinderea de stat Transgaz din România - gestionează rețelele de transportare a gazelor din R. Moldova.

Acordul de gestionare a fost încheiat pentru o perioadă de 5 ani.

Ministerul Energiei a explicat că separarea companiilor producătoare, de transport, distribuție și furnizare a gazelor va duce la eliminarea monopolului și la intrarea noilor furnizori pe piața gazelor din R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Kallas, prima femeie prim-ministru din Estonia, i-a înmânat cererea de demisie președintelui Alar Karis în timpul unei scurte întâlniri la Palatul Prezidențial din capitala Tallinn, luni.

Sub conducerea lui Kallas, în vârstă de 47 de ani, Estonia a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei în urma invaziei rusești pe scară largă din februarie 2022, amintește Associated Press.

Președintele Karis a fost citat de Baltic News Service cu declarația că în cei trei ani și jumătate ai lui Kallas la conducerea țării cu 1,3 milioane de locuitori, ea a avut de abordat mai multe crize grave, de la pandemia de coronavirus până la agresivitatea crescândă a Rusiei vecine.

Decizia următoarei noi șefe a diplomației europene a declanșat automat demisia guvernului de trei partide al lui Kallas, format din partidul ei de centru-dreapta, Partidul Reformei, Partidul Social Democrat și partidul liberal Estonia 200. Cabinetul va continua să lucreze cu titlu interimar până la învestirea noului guvern, cel mai probabil la sfârșitul lunii iulie sau începutul lunii august.

• Te-ar putea interesa și: „Misiune îndeplinită”: UE și-a ales noii lideri de instituții: von der Leyen, Costa, Kallas

Partidul Reformei a anunțat pe 29 iunie că l-a ales pe veteranul partidului și ministrul climei Kristen Michal drept candidat pentru funcția de prim-ministru, în locul lui Kallas, a cărei ultimă misiune importantă pentru propria țară a fost să reprezinte Estonia la un summit NATO, la Washington, săptămâna trecută.

Nominalizarea lui Michal va trebui aprobată de președintele Karis și de parlamentul de 101 membri Riigikogu, unde coaliția deține o majoritate confortabilă. El a fost ministru pentru afaceri climatice din aprilie, anul trecut.

Fostul ministru al economiei și justiției, în vârstă de 49 de ani, a fost activ în Partidul Reformei, cea mai influentă forță politică estoniană, încă de la sfârșitul anilor 1990.

După nominalizarea aprobată la 28 iunie de liderii UE, Kallas va trebui să obțină aprobarea Parlamentului European în urma audierilor programate pentru toamnă. Este foarte probabil să o obțină, dată fiind repartiția mandatelor în noul legislativ european, rezultat din alegerile din luna iunie.

Ea îl va înlocui în funcția de la UE pe catalanul Josep Borrell, al cărui mandat a inclus gestionarea pandemiei mondiale, războaie la periferia UE în Nagorno-Karabah și Ucraina, criza de la frontiera cu Belarusul și dezacorduri cu privire la gestionarea de către Israel a războiului său cu gruparea Hamas din Fâșia Gaza, organizație declarată teroristă de UE și de SUA.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Detașamentul moldovean se va afla până pe 15 august în regiunea elenă Nea Makri, alături de echipe de salvatori din Bulgaria, Malta și România.

Primul grup de 20 de pompieri moldoveni a plecat la 13 iulie, iar un al doilea grup va fi detașat pe 29 iulie, pentru efectuarea rotației de efectiv, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Misiunea este parte a unui program al Uniunii Europene de pre-poziționare a echipelor de stingere a incendiilor de pădure în Grecia. Scopul acestuia este reducerea timpului de răspuns în cazul producerii incendiilor de pădure și creșterea interoperabilității între echipele de intervenție din diferite țări.

În anul 2024, cinci state au cerut ajutorul Uniunii Europene pentru limitarea incendiilor - Grecia, Italia, Franța, Spania și Portugalia.

Pentru participarea la acest program al UE au fost selectate echipe de intervenție din 12 țări: România, Bulgaria, Malta, Polonia, Slovacia, Italia, Slovenia, Grecia, Austria, Franța, Spania și Republica Moldova, cu efectiv total de peste 500 pompieri.

Republica Moldova este parte a mecanismului de protecție civilă al UE din septembrie 2023.

Vezi și galeria foto: Vara europeană începe cu primele valuri de căldură și incendii, din Grecia până în Spania

• Europa Liberă Moldova

La ceremonia de detașare a efectivului moldovean, pe 13 iulie, a participat președinta Maia Sandu, ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, ambasadorul Greciei la Chișinău, Nikolas Krikos, și conducerea IGSU al MAI.

Șefa statului a spus că „această misiune este o dovadă în plus că Republica Moldova nu doar primește ajutor, ci și oferă ajutor”. Maia Sandu a mai vorbit despre importanța consolidării capacităților IGSU, adăugând că „rolul salvatorului doar va crește în anii ce urmează”.

„Astăzi, Republica Moldova face încă un pas înainte ca să demonstreze că este un partener de încredere pentru țările UE. Republica Moldova este unica țară admisă în Mecanismul de Protecție Civilă în această misiune, alături de Bulgaria, Malta și România. Dvs. aveți o misiune și o sarcină foarte dificilă și sunt convins că sunteți pregătiți pentru a face față acestei sarcini. Vă doresc succes și nu uitați că reprezentați nu doar IGSU și MAI, dar și întreaga țară. Vă mulțumesc pentru curajul și devotamentul pe care le manifestați, participând la astfel de misiuni.”

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Experții firmei finlandeze de securitate cibernetică WithSecure, citați de dpa, au declarat că organizatorii Jocurilor Olimpice de Vară din acest an ar trebui să se pregătească pentru un risc mai mare de atacuri cibernetice în comparație cu edițiile anterioare „din cauza turbulențelor geopolitice”.

În raport, WithSecure indică Rusia ca fiind cea mai probabilă sursă de atacuri cibernetice, experții spunând că au identificat trei grupuri care intenționează să perturbe Jocurile: actori sponsorizați de stat, „hacktiviști" privați și „infractori cibernetici comuni”.

„Actorii statali ruși reprezintă aproape sigur cea mai mare amenințare pentru succesul Jocurilor Olimpice, având atât capacitatea, cât și intenția lor de a submina atât Jocurile Olimpice, cât și Franța”, se arată în raport.

• Te-ar putea interesa și: Macron spune că nu are nicio îndoială că Rusia va lua în vizor Jocurile Olimpice de la Paris

Atleții ruși și belaruși au voie să participe la Jocurile Olimpice de la Paris doar sub un steag neutru, din cauza războiului Moscovei împotriva Ucrainei, și doar dacă dovedesc că nu au legături cu armata.

WithSecure întrevede, de asemenea, un risc crescut de atacuri cibernetice din partea actorilor sponsorizați de stat din China, Coreea de Nord și Iran. Experții au mai indicat grupuri de hackeri și infractori cibernetici organizați din afara Rusiei ca un factor de risc potențial.

Obiectivul principal al atacatorilor va fi să pătrundă în rețelele organizatorilor pentru a cripta datele și a perturba evenimentul, cred experții.

Colectivele de hacktiviști (hackeri cu o cauză, cum le spun unii), formate de obicei în canale Telegram, se concentrează adesea pe atacuri de tip DoS (denial-of-service), inundând site-urile web cu solicitări - pentru a le bloca.

„Grupurile de hacktiviști au apărut în jurul tuturor polilor conflictelor actuale”, au spus experții. „Grupurile pro-ruse, pro-ucrainene, pro-palestiniene și pro-israeliene desfășoară (predominant) atacuri de negare a serviciului aproape fără întrerupere, ca și operațiuni de hacking și scurgere de informații.”

Conform studiului, rețelele principale de computere ale Jocurilor Olimpice sunt bine protejate împotriva atacurilor cibernetice, ceea ce înseamnă că riscul de perturbare este „scăzut spre moderat”, a mai informat dpa. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

FBI transmite într-un comunicat că investighează în continuare dacă atentatorul a acționat singur sau a fost sprijinit, chiar dacă indiciile de până acum sugerează că acesta a acționat solitar. O persoană din publicul venit la evenimentul electoral a fost ucisă în atac, iar alte două grav rănite, pe lângă fostul președinte Donald Trump, care a fost rănit la ureche.

FBI mai transmite că nu a identificat deocamdată un motiv pentru acțiunile atentatorului, însă investigația amplă continuă,

„Lucrăm pentru a determina succesiunea evenimentelor și mișcările trăgătorului înainte de împușcare, colectarea și revizuirea dovezilor, efectuarea interviurilor și urmărirea tuturor pistelor”, arată comunicatul FBI, care precizează că telefonul atentatorului este examinat de specialiștii biroului, împreună cu alte dispozitive găsite de anchetatori la locuința și în mașina atentatorului.

Biroul Federal de Investigații precizează că arma de foc folosită a fost cumpărată legal și că persoana care a tras nu era o persoană cunoscută de FBI înainte de acest incident.

• Te-ar putea interesa și: Lideri mondiali condamnă împușcarea fostului președinte american Donald Trump. A comentat și Maia Sandu

Instituția a mai transmis că profilul de pe social media al atacatorului din Pennsylvania nu conține limbaj amenințător și nici nu au găsit antecedente de probleme de sănătate mintală.

Directorul FBI, Christopher A. Wray, a anunțat că ancheta FBI a mobilizat resurse semnificative:

„Trăgătorul o fi el decedat, dar ancheta este în curs de desfășurare. Și, din această cauză, suntem limitați în ce putem spune în acest moment. (...) Poporul american poate fi sigur că nu vom lăsa nicio piatră neîntoarsă pentru a înțelege ce s-a întâmplat”.

Pe 14 iulie, FBI a anunțat că l-a identificat pe Thomas Matthew Crooks, în vârstă de 20 de ani, din Bethel Park, Pennsylvania, ca fiind persoana implicată în tentativa de asasinare a fostului președinte Donald Trump din 13 iulie.

Donald Trump participă la Convenția Republicană

În timp ce investigația FBI continuă, Donald Trump a ajuns în Milwaukee, Wisconsin, pentru Convenția Națională Republicană, informează BBC.

Coborând din avion, fostul președinte a ridicat pumnul în aer, același gest pe care l-a făcut imediat după ce a fost împușcat sâmbătă.

Conferința partidului din Milwaukee se desfășoară conform planului, în ciuda împușcăturilor de sâmbătă seara la un miting din Pennsylvania.

Donald Trump a declarat pe rețelele de socializare că inițial s-a gândit să-și amâne călătoria cu două zile, dar ulterior a decis că nu poate permite unui potențial asasin să forțeze schimbarea programului.

Aproximativ 50.000 de persoane sunt așteptate să participe la evenimentul de patru zile, în timp ce partidul își susține cauza în fața alegătorilor înainte de alegerile generale din noiembrie.

Trump este, de asemenea, așteptat să-și anunța la convenție colegul de candidatură.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Oficialii spun că principalul învinuit care l-a atacat pe Trump, în timpul unei întâlniri electorale din Pennsylvania, este un bărbat de 20 de ani.

Presupusul atacator, identificat de FBI drept Thomas Matthew Crooks, a fost ucis de ofițerii Serviciului Secret, iar un alt participant la miting a murit. Alte două persoane au fost grav rănite.

Trump a declarat ulterior că a fost împușcat în ureche, iar în înregistrările video de la mitingul din 13 iulie se poate vedea sânge vizibil pe partea dreaptă a capului său, în timp ce agenții Secret Service îl scoteau de pe scenă.

• Te-ar putea interesa și: Trump este „bine” după ce a fost atins de un glonț la o întâlnire electorală, într-o presupusă „tentativă de asasinat”

În cadrul unui briefing de presă, desfășurat la sfârșitul zilei de 13 iulie, agentul responsabil de biroul local al FBI, Kevin Rojek, a declarat că atacul este investigat prin prisma unei „tentative de asasinat”.

Într-o declarație publicată pe rețeaua de socializare X, la scurt timp după incident, purtătorul de cuvânt al Serviciilor Secrete, Anthony Guglielmi, a spus că atacatorul a tras mai multe focuri de armă spre scenă, dintr-o poziție ridicată, în timp ce se afla în afara zonei în care se desfășura mitingul electoral.

Într-o declarație oferită pentru RFE/RL, FBI a transmis că Crooks, în vârstă de 20 de ani, este presupusul atacator și a precizat că acesta provine dintr-un oraș situat în sud, la aproximativ o oră distanță de Butler, acolo unde a avut loc mitingul.

Mai multe canale de știri din SUA au transmis că, potrivit înregistrărilor electorale din statul Pennsylvania, Crooks era un susținător republican, dar făcuse și mici donații pentru campaniile democraților.

Pe parcursul nopții de 13 iulie, forțele de ordine au blocat drumurile care duc spre casa care ar aparține familiei lui Crooks.

La fața locului, poliția a ridicat un pistol de tip AR, care este ușor, semiautomat, similar cu M16, care se află în dotarea armatei americane, a transmis Associated Press. Arma este populară în Statele Unite și este disponibilă pe scară largă pentru vânzare în întreaga țară.

Trump a fost tratat local, înainte de a zbura la clubul său de golf din statul vecin New Jersey. Videoclipul sosirii sale, publicat de un oficial al campaniei, îl arată escortat la club de agenți ai Serviciului Secret puternic înarmați.

Atacul armat are loc cu două zile înainte de deschiderea Convenției Naționale Republicane, la care se așteaptă ca omul de afaceri și fosta vedetă de reality TV să obțină nominalizarea partidului la prezidențiale și cu mai puțin de patru luni înainte de alegerile din 5 noiembrie.

Pennsylvania este considerat unul dintre statele-cheie care vor determina rezultatul alegerilor prezidențiale americane. Vicepreședinta democrată Kamala Harris a fost în acest stat, în cadrul campaniei prezidențiale, în aceeași zi în care a avut loc mitingul lui Trump.

Liderul republican al Camerei Reprezentanților a scris într-o postare pe X că Congresul va organiza audieri pe acest caz, pentru a afla circumstanțele din spatele atacului și modul în care s-a reușit aducerea unei arme la miting.

Responsabil de efectuarea controalelor de securitate la mitingurile politice, la care participă candidați de top cum ar fi Donald Trump, este Serviciul Secret din SUA.

• Citește și: Lideri mondiali condamnă împușcarea fostului președinte american Donald Trump. A comentat și Maia Sandu

Deși violența politică este rară în Statele Unite, mai mulți președinți sau candidați au fost împușcați de-a lungul istoriei.

Cel mai recent caz a avut loc în 1981, când președintele Ronald Reagan a fost împușcat și grav rănit în timp ce părăsea un eveniment organizat la un hotel din Washington.

În 1975, președintele Gerald Ford a scăpat nevătămat, după două tentative separate de asasinat.

Patru președinți americani - John F. Kennedy, Abraham Lincoln, James Garfield și William McKinley - au fost asasinați.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Candidatul republican la alegerile prezidențiale din noiembrie tocmai își începuse discursul la mitingul din orașul Butler, când s-au auzit focurile de armă.

În acel moment, Trump și-a dus mâna dreaptă spre cap, în timp ce din ureche părea că îi curge sânge.

El s-a ascuns rapid în spatele rampei, în timp ce agenții din dispozitivul său de protecție s-au năpustit asupra scenei, iar din mulțime au răsunat țipete.

Embed Răspândește

Trump evacuat de pe scenă, după împușcături la o întâlnire electorală

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:12 0:00

Imediat după incident, fostul președinte a fost verificat de agenții de securitate, după care a fost escortat de urgență de pe scenă. Echipa sa de campanie a anunțat într-o declarație că Trump este „bine”.

În timp ce era condus de pe scenă, fostul președinte de 78 de ani s-a întors către mulțime, a ridicat pumnul în aer și părea să strige „luptați, luptați, luptați!”.

„Este incredibil că un astfel de act poate avea loc în țara noastră”, a spus el ulterior pe platforma sa Truth Social după împușcăturile din Butler, la aproximativ 50 km nord de Pittsburgh.

Donald Trump Jr., fiul cel mare al fostului președinte, a spus după circa o oră de la incident că a vorbit cu tatăl său la telefon și că acesta „este într-o dispoziție excelentă”.

Procurorul districtului Butler a declarat pentru Associated Press că presupusul atacator a fost ucis. A mai fost ucis cel puțin un participant la miting, ar alți doi spectatori au fost răniți.

Deocamdată nu sunt informații cu privire la ce tip de armă a folosit suspectul. Imagini și informații publicate pe rețelele sociale, dar neverificate oficial, arată că presupusul atacator ar fi tras de pe acoperișul unei clădiri de la peste 100 de metri distanță.

Un martor a declarat pentru BBC că se afla în afara locului în care avea loc mitingul și îl auzea pe Trump în timp ce vorbea, când a observat un bărbat urcat pe un acoperiș.

Poliția nu a dezvăluit imediat numele atacatorului și nu a dat informații despre motivația acestuia.

Joe Biden: Nu e loc în America pentru acest tip de violență

Imediat după incident, Casa Albă a anunțat că președintele Joe Biden a fost pus la curent. Într-o declarație ulterioară Biden a spus într-o scurtă conferință de presă că a încercat să ia legătura cu Trump și că speră să vorbească cu el în scurt timp.

„Nu există loc în America pentru acest tip de violență. Este tulburător, este tulburător”, spus Biden.

Președintele american a completat că agențiile federale sunt implicate în investigație.

„Vreau să mă asigur că avem toate datele”, a răspuns Biden, întrebat de un reporter dacă el crede că a fost vorba de o tentativă de asasinat.

De asemenea, mai mulți lideri ai Partidului Republican, precum și ai Partidului Democrat, au condamnat incidentul și i-au urat sănătate lui Trump.

Fostul președinte democrat Barack Obama a transmis la scurt timp după incident că „deși nu știm încă exact ce s-a întâmplat, ar trebui să fim cu toții ușurați că fostul președinte Trump nu a fost rănit grav”. Alături de soția sa, Michelle, el îi urează lui Trump „o recuperare rapidă”.

Incidentul a avut loc cu două zile înainte de Convenția Națională Republicană, la care Trump urmează să fie nominalizat să candideze din partea partidului la alegerile prezidențiale din 5 noiembrie.

Pennsylvania este considerat unul dintre statele-cheie care vor determina rezultatul alegerilor. Vicepreședintele Kamala Harris a fost, de asemenea, în statul respectiv sâmbătă, făcând campanie (AE).

(Știre preluată de pe Europa Liberă România)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În prezent, din cauza unei breșe din cadrul normativ, cetățenii străini care solicită azil nu pot fi reținuți și nu li se poate interzice intrarea în R. Moldova.

„Am constatat că anumiți cetățeni străini, solicitanți de azil, care se află în căutare internațională, utilizează o schemă de corupție și profită de breșele din sistem pentru a rămâne în libertate pe teritoriul R. Moldova”, a punctat premierul.

Dorin Recean a spus că a solicitat Ministerului Afacerilor Interne să verifice situația solicitanților de azil, inclusiv a celor cărora le-au fost respinse cererile de azil și se află în procedură judecătorească, întrucât tergiversarea dosarelor ani la rând permite aflarea în libertate a acestor persoane.

Reprezentanții executivului spun că, în prezent, în R. Moldova se află 38 de cetățeni străini, căutați pentru fraude bancare, evaziuni fiscale și infracțiuni cu violență, care profită de breșa descrisă mai sus.

La ședința convocată de prim-ministru au participat ministra Justiției, ministrul Afacerilor Interne, șeful Inspectoratului General al Poliției, la care au fost invitați reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate, ai Procuraturii Generale și ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Participanții la ședința de la Guvern au convenit să modifice legislația privind azilul, după ce a ieșit la iveală că victima omorului din 10 iulie din Chișinău, un bărbat de 41 de ani, de origine turcă, își desfășura activitatea criminală preponderent în Marea Britanie, dar nu a putut fi extrădat autorităților de la Londra, pentru că în R. Moldova nu este permisă extrădarea persoanelor cărora li s-a acordat dreptul de azil.

• Vezi și: Un bărbat a fost împușcat mortal pe o stradă din Chișinău. Poliția este în căutarea suspectului

Autoritățile britanice l-au anunțat în căutare pe canalele Interpol pentru că avea de executat 21,5 ani de închisoare pentru deținerea armelor de foc și muniții și comiterea altor fapte ilegale. El mai era investigat pentru contrabandă și comercializare a heroinei.

Potrivit procurorilor, victima se afla în R. Moldova din 2022, iar britanicii au solicitat extrădarea lui de patru ori. Aceste cereri sunt examinate, din 2023, în instanța de judecată, fără a fi luată o decizie finală.

• Te-ar putea interesa și: Doi complici la omorul din Chișinău, reținuți de Poliție. Cazul va fi discutat în Parlament

Tot în 2022, bărbatul a fost reținut, dar imediat după asta a depus o cerere de azil către Inspectoratul General pentru Migrație (IGM). La scurt timp, cererea a fost respinsă, dar solicitantul a contestat decizia IGM în instanță. Astfel, el nu putea fi predat britanicilor până la o decizie definitivă a instanței privind azilul.

„În urma unor multiple peregrinări a cazului de la judecătoria de fond (Judecătoria Chișinău sediul Râșcani) la Curtea de Apel, hotărârea pe fondul cauzei și anume menținerea Deciziei IGM, a fost luată abia peste doi ani, la data de 3 iulie 2024”, au precizat procurorii.

Procuratura Generală a mai transmis că „tergiversarea” cererii de azil nu a permis ca bărbatul să fie plasat în arest. Procurorii susțin că au informat, pe 3 aprilie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii, dar adresarea lor a fost respinsă la sfârșitul lunii mai.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Printre vârstnicii care și-au primit diplomele de absolvire a „Universității de vârsta a treia” este și profesoara de istorie, Vera Banari. Pensionara spune că a avut parte de o experiență de neuitat: a învățat despre noile tehnologii și cum să utilizeze corect rețelele sociale.

„Am devenit studenți și vă mulțumim pentru asta. Am învățat despre inteligența artificială, părțile bune și cele care ne pot dăuna. Despre știrile false de pe rețelele sociale și cum să ne protejăm. Am creat o comunitate, mergem împreună la teatru sau la alte evenimente împreună”, a spus pensionara la ceremonia de absolvire.

Timp de un an, 57 de studenți cu vârsta 60+ au urmat cursurile „Dezvoltarea abilităților digitale” și „Starea de bine și comunicarea între generații”, predate atât în limba română, cât și în limba rusă la Universitatea de Stat din Moldova.

„Să știți că a fost o provocare și pentru noi. Că să putem să organizăm acest program, ca să fie și util, interactiv și interesant. Sper să rămâneți în continuare dornici de a învăța”, a spus Otilia Dandara, pro-rectoră USM.

• Te-ar putea interesa și: Încă 20 de vârstnici merg la facultate

Începând cu septembrie 2024, programul „Universitatea de vârsta a treia” va fi replicat și în universitățile din Bălți și Cahul.

„Sunteți o inspirație pentru noi toți, pentru că dacă la această vârstă spui: eu vreau să mă reinventez, eu vreau să învăț lucruri noi, să-mi dezvolt capacitățile. Atunci noi toți ceilalți, nu avem nicio scuză. Noi o să încercăm să extindem acest program, avem discuții cu colegii de la universitățile din Cahul, din Bălți să lărgim acest program și să le dăm această posibilitate și altor vârstnici”, a spus ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Proiectul „Universitatea pentru vârsta a treia” a fost lansat în octombrie 2023 pentru a încuraja vârstnicii să îmbătrânească activ și să poată să fie încadrați activ și după pensionare.

Vezi și reportajul din octombrie 2023 despre studenții seniori care au început orele la „Universitatea pentru vârsta a treia”

Embed Răspândește

Studenți la 70 de ani: „Am visat toată viața să învăț”

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:45 0:00

„Universitatea pentru vârsta a treia” reprezintă o formulă de educație adaptată pentru femeile și bărbații în vârstă, misiunea căreia constă în promovarea conceptului de învățare pe tot parcursul vieții. Programul este foarte popular în întreaga lume. Proiectul este realizat cu suportul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării și Universitatea de Stat din Moldova.

Potrivit studiului „Generații și gen”, ponderea persoanelor de 55-74 de ani implicate în activități de învățare pe parcursul vieții în R. Moldova este de doar 2%, sub media UE de 4,5%.

În prezent, una din cinci persoane din R. Moldova are peste 60 de ani. Se estimează că, până în 2040, una din trei va avea peste 60 de ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Apărării al R. Moldova a transmis că, în cadrul exercițiului, s-a urmărit:

• creșterea nivelului de cooperare;
• sincronizarea procedurilor operaționale între militarii participanți;
• dezvoltarea competențelor pentru executarea misiunilor speciale.

„Pe parcursul exercițiului, au fost organizate acțiuni tactice, trageri de luptă avansate și misiuni specifice de combatere a terorismului”, au comunicat reprezentanții ministerului.

La instruire au participat militarii moldoveni din cadrul Batalionului cu Destinație Specială „Fulger” și militarii români din Batalionul 52 Operații Speciale „Băneasa—Otopeni”.

Autoritățile moldovene spun că „JCET—2024” s-a desfășurat în conformitate cu Planul de activități externe al Ministerului Apărării și Armatei Naționale pentru anul 2024.

• Te-ar putea interesa și: România și Ucraina semnează un acord de securitate în care promit să aibă grijă și de Moldova

Ultimele instruiri în cadrul exercițiului multinațional „JCET—2024” au avut loc în luna aprilie curent. Atunci, militarii moldoveni s-au antrenat alături de colegii lor din România și SUA.

Militarii moldoveni participă la exercițiul „JCET” din anul 2009.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te