Ministra franceză de externe Catherine Colonna a anunțat marți, 13 decembrie, că participanții la marea conferință de la Paris pentru sprijinirea Ucrainei au promis ajutoare de puțin peste 1 miliard de euro.
În capitala Franței s-au adunat reprezentanții a peste 70 de țări și organizații internaționale, începând cu principalele șapte democrații industrializare ale lumii sau G7, alături de Banca Mondială, FMI și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Scopul conferinței găzduite de președintele francez Emmanuel Macron era de a coordona sprijinul pentru refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei și ajutorul umanitar, în următoarele patru luni.
Premierul ucrainean Denis Șmîhal a participat în persoană la conferință, alături de prima doamna a Ucrainei, Olena Zelenski în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat prin video-conferință.
Generatoare și blindate
Zelenski le-a spus participanților că Ucraina are nevoie de cel puțin 800 de milioane de euro numai în ajutor energetic de urgență pentru a trece iarna, deoarece armata rusă atacă în continuarea infrastructura civilă de bază din întreaga țară.
„Generatoarele sunt la fel de importante ca blindatele, pentru a ajuta Ucraina să supraviețuiască terorii energetice a lui Vladimir Putin în această iarnă”, a declarat Volodimir Zelenki, citat de AP.
Președintele ucrainean a spus că țara are nevoie de încă 800 de milioane de euro pentru a supraviețui iernii și de 1,5 miliarde de euro pentru a repara sistemul energetic distrus de bombardamentele rusești. În total, peste 3 miliarde de euro, de trei ori mai mult decât ce s-a promis, într-o primă fază, la reuniunea de la Paris.
„Majoritatea centralelor noastre electrice sunt avariate sau distruse de bombardamente”, a spus Zelenski. „În fiecare zi, inginerii noștri trebuie să deconecteze milioane de ucraineni pentru aceste reparații. În prezent sunt 12 milioane. Și în fiecare zi ne așteptăm la noi lovituri rusești. De aceea, generatoarele au devenit la fel de importante ca blindatele pentru a proteja populația.”
Experții în energie, consultați de Reuters, spun că în acest moment, prioritatea autorităților ucrainene nu este de a evita penele de curent, ci de a asigura că zilnic, toate cartierele din toate orașele primesc cel puțin trei ore de energie electrică. O sarcină extrem de complicată.
O conferință separată este programată tot marți, privind reconstrucția pe termen lung a Ucrainei.
Ucrainenii nu fug de frig peste hotare
Bombardamentele rusești care lasă regulat milioane de ucraineni fără electricitate și căldură nu au provocat, pentru moment, un nou val mare de refugiați, cum a fost cazul imediat după lansarea invaziei . Potrivit ultimelor cifre ale agenției europene Frontex, citate de expertul în migrație de la Universitatea din Varșovia, Maciej Duszczyk, în ultima săptămână s-a înregistrat o creștere modestă de numai 10.000 de ucraineni care au trecut granița. Majoritatea, circa 65% se duc în Polonia. Expertul polonez pune acest fenomen pe faptul că ucrainenii sunt acum mai optimiști că vor câștiga războiul cu Rusia. Se adaugă faptul că cel puțin în timpul zilei, temperaturile s-au menținut încă peste zero grade, relativ cald pentru o iarnă ucraineană.
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba remarca și el duminică, într-un interviu cu televiziunea publică germană ARD, că migrația în acest moment, este mai degrabă un fenomen intern: oamenii pleacă dintr-o regiune în alta sau de la orașe la sate, unde se pot încălzi cu lemne și pot face lumină cu lămpi pe ulei.
Există premizele unor negocieri de pace?
Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat în discursul de deschidere a conferinței că bombardamentele Moscovei împotriva țintelor civile sunt o crimă de război.
Criticat în ultimul timp că ar încerca să forțeze o pace prematură în Ucraina, Macron a spus că planul de pace în zece puncte propus de Volodimir Zelenski la summit-ul G20 de la Bali „este o bază excelentă pe care putem construi împreună”, dar „depinde de Ucraina, victima acestei agresiuni, să decidă condițiile unei păci drepte și durabile”.
Kremlinul a respins din nou marți propunerile de pace ucrainene care ar implica retragerea trupelor ruse, declarând că Kievul trebuie să accepte noi realități de pe teren.
„Partea ucraineană trebuie să țină cont de realitățile care au apărut în acest timp”, a spus purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov. „Și aceste realități ne arată că între timp Federația Rusă a primit patru noi entități administrative, ca urmare a referendumurilor care au avut loc în aceste teritorii. Nu se poate face nici un progres, fără a lua în considerare aceste noi realități” a mai spus Peskov.
La sfârșitul lunii septembrie 2022, Rusia a anexat oficial patru regiuni ucrainene, deși nu le controla în întregime: Donețk, Luhansk, Zaporpjie și Herson. De atunci, armata ucraineană a reușit să recucerească o parte din teritoriile ocupate și anexate, începând cu orașul Herson.
